Președintele Consiliului Concurenței a analizat situația actuală de pe piața energiei și impactul politicilor de plafonare – iar verdictul său nu e tocmai favorabil.

Ce spune președintele Consiliului Concurenței despre politicile dion domeniul energiei

Este necesar să gândim un sistem care are sens privind ajutorarea consumatorilor vulnerabili, a declarat Bogdan Chirițoiu, la Simpozionul Român al Energiei 2023. ”Nu trebuie să îl facem peste noapte”, a spus președintele Consiliului Concurenței, dar sistemul actual ”nu este cel mai inteligent, cel mai eficient”.

Sistemul actual a fost rezultatul unei reacții rapide, în plină criză a energiei. ”Dacă ne uităm în Europa, nu avem de ce să ne jenăm, toate țările au intervenit cam cum am intervenit și noi”, a afirmat el.

Aici, însă, mai multe analize independente îl contrazic: politicile implementate de Români în criza energiei au fost unice în Europa, și nu în sensul bun al cuvântului ”unic”. De pildă, în vreme ce alte țări au intervenit doar asupra unor segmente ale pieței de energie, la noi s-a introdus o reglementare sau o plafonare în fiecare etapă a lanțului valoric. De asemenea, costurile politicilor de protejare a consumatorilor vulnerabili au fost printre cele mai mari din Europa, raportat la PIB (iar decontul plafonării continuă să crească).

Ajutoarele pentru consumatori ar trebui să fie mai bine țintite

”Pentru perioada care urmează, regulile ne permit să ajutăm consumatorii casnici, dar și pe cei industriali mici, aceasta e schimbarea”, a precizat Bogdan Chirițoiu. Practic, se pot crea tarife speciale pentru IMM-uri.

Președintele Consiliului Concurenței a insistat însă că astfel de ajutoare trebuie să fie sustenabile pentru finanțele publice și, ca urmare, mai bine țintite pe consumatorii casnici vulnerabili și pe consumatorii industriali mici.

”Nu știu cum putem susține industrialii mari”, a spus Bogdan Chirițoiu. ”Aceștia nu ar trebui să trăiască de pe o zi pe alta, pe PZU, așa cum înțeleg au trăit anul trecut. Trebuie să vedem dacă putem găsi niște instrumente. Faptul că au ajuns mari consumatori industriali să trăiască pe PZU poate fi și eșecul nostru de politică, dar cred că este și eșecul lor de a folosi strategii de hedging, de a încerca să obțină contracte pe termen lung. Regulile permit, poți să ai PPA-uri, hedging-ul a fost întotdeauna permis”.

Este vorba despre contractele financiare de asigurare a riscurilor, care, prin legea de aprobare a OUG 119/2022, sunt supraimpozitate. Mai concret, atât producătorii, traderii și furnizorii, cât și partenerii din contractele de hedging trebuie să plătească contribuția la Fondul de Tranziție Energetică.

”Sunt mari companii, trebuie și ei să își găsească soluții pentru a avea stabilitate și predictibilitate”, a conchis președintele Consiliului Concurenței.

Sursa foto: Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri