Inteligența Artificială ridică rata șomajului?
Capacitatea inteligenței artificiale (AI) de a înlocui munca umană a generat îngrijorări serioase în ultima perioadă. Există discuții și scenarii ample, potrivit cărora noile tehnologii ar putea provoca o creștere semnificativă a ratei șomajului.
În plus, este o situație care ridică întrebări privind relevanța actuală a sistemelor de educație și a diplomelor universitare în ceea ce privește integrarea tinerilor generații pe piața muncii.
Alexandra Cernian, interlocutoarea Wall-Street, susține că inteligența artificială transformă rapid anumite tipuri de activități din interiorul acestor profesii.
Cele mai expuse sunt rolurile care presupun sarcini repetitive, bazate pe procesarea standardizată a informației sau generare de conținut după reguli relativ clare
Alexandra Cernian, expert digital
Cine sunt profesioniștii care vor rămâne relevanți în câmpul muncii
Expertul digital a explicat care sunt domeniile în care munca poate fi preluată de inteligența artificială.
“De exemplu, în call-centere, interacțiunile simple sunt deja preluate de asistenți virtuali. În marketing și media, instrumentele AI pot genera texte, imagini sau rapoarte în câteva secunde. Iar în zona de analiză de date, multe procese de raportare sau documentare pot fi automatizate”, a punctat expertul digital.
Alexandra Cernian precizează că fenomentul cel mai important este ca AI mută valoarea muncii din zona execuției mecanice către interpretare, verificare și decizie.
Acesta explică și faptul că profesioniștii care vor rămâne relevanți sunt cei care știu să folosească aceste instrumente, să înțeleagă limitele lor și să adauge gândire critică și context.
"Ma gandesc, de exemplu, la programare, care este unul dintre domeniile unde impactul inteligenței artificiale este deja vizibil, dar nu în sensul dispariției programatorilor. AI poate genera rapid fragmente de cod, poate sugera soluții pentru bug-uri sau poate produce arhitecturi standard de aplicații.
Din acest motiv, task-urile de nivel entry-level, ca dezvoltare front-end, scriere de cod repetitiv, documentare sau implementarea unor funcționalități simple, sunt cele mai expuse automatizării. Ceea ce devine mai valoros este capacitatea de a proiecta arhitecturi software, de a înțelege cerințele de business și de a evalua critic soluțiile generate de AI.
Codul poate fi generat automat, dar deciziile tehnice, integrarea sistemelor și responsabilitatea pentru produs rămân în responsabilitatea umana. Practic, AI reduce nevoia de programatori juniori și îi face mai relevanți pe cei seniori care știu să lucreze cu instrumentele AI. Sigur că asta se întâmpla și în alte domenii", a conchis expertul digital.
Ce spun studiile despre ascensiunea AI
Un studiu realizat de Goldman Sachs contestă narațiunea “apocaliptică” privind pierderea masivă a locurilor de muncă. Sursa citată a precizat că, deși, AI are potențialul de a înlocui anumite joburi, ea poate genera și noi oportunități.
Totuși, experții avertizează că ar putea exista o perioadă temporară de șomaj crescut, în timp ce lucrătorii afectați de AI își caută noi locuri de muncă.
În paralel, un raport al Organizației Internaționale a Muncii (ILO) estimează că aproximativ 25% din locurile de muncă la nivel global sunt expuse inteligenței artificiale generative, cel puțin parțial, adică unele dintre sarcinile lor pot fi susținute sau automatizate de AI, potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN.
Ce competențe riscă automatizarea
- Vorbim despre muncă de rutină cognitivă, incluzând activități precum data entry, contabilitate de bază, raportare standardizată, suport administrativ, procesare documente și testare manuală.
- Roluri intermediare informaționale. În această categorie intră copywriting generic, traduceri standard, research de bază, customer support de nivel 1 și redactare procedurală.
- IT de execuție pură care se referă la coding repetitiv, testare manuală simplă, web development standardizat și task-uri bine definite.
Câte joburi va elimina AI până în 2030
Vinod Khosla, unul dintre cei mai de succes investitori și antreprenori din tehnologie - cel care a pariat pe companii precum OpenAI, Square sau DoorDash - susține că inteligența artificială va transforma radical sectorul muncii, dar și economia, în următoarele decenii.
Investitorul din Silicon Valley susține că, până în 2030, până la 80% dintre locuri de muncă ar putea fi realizate de AI, ceea ce ar duce la dispariția unei mari părți a muncii umane, dar ar putea însemna trecerea la o eră de abundență, în care bunurile și serviciile vor deveni mult mai ieftine și mai accesibile.
Dacă unele voci susțin că inteligența artificială va aduce noi locuri de muncă, alții o văd ca pe o resetare și o revizuire completă a muncii așa cum o știm noi. Celebrul investitor Vinod Khosla susține că forța de muncă gratuită oferită de IA va duce la o eră cu puține locuri de muncă, dar și cu mare abundență.
La ce se gândesc oamenii când vine vorba de AI?
Un sondaj eJobs vine cu informații pe acest subiect și arată că 4 din10 respondenți folosesc inteligența artificială de mai multe ori pe zi pentru job sau în viața personală. 50% cred că AI-ul le va face viața mai ușoară în următorii 2-3 ani.
Întrebați la ce se gândesc când vine vorba despre „AI”, doar 6,7% spun că au auzit termenul, dar nu știu ce înseamnă sau în ce context a fost folosit, 18,1% nu cred că „folosesc AI”, în timp ce majoritatea (48,6%) declară că folosesc intenționat tool-uri de inteligență artificială, chatbot-uri de servicii pentru clienți sau un creator de imagini AI.
Devin din ce mai informați pe acest subiect, iar 26,6% spun că folosesc mai multe tool-uri de AI în mod regulat, urmăresc știrile despre acestea și au o idee generală despre cum evoluează.
Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, susține că cei mai mulți respondenți au fost optimiști atunci când au vorbit despre inteligența artificială și doar 18% au avut un sentiment negativ.
