Problema competitivității, în continuare cap de afiș: Ne trebuie un plan
Cel care ia decizii cu privire la următoarele mișcări ale Dacia în țara noastră susține că, în continuare, problema competitivității României ca hub de producție în ecosistemul grupului Renault rămâne stringentă. Lipsa unui executiv activ, cu puteri depline, îngreunează și mai mult dialogul companiei în vederea rezolvării acestei situații, a spus Bordeanu, într-o discuție recentă cu presa la care a participat și Wall-Street.ro.
Despre „hăul de competitivitate” în care se află România, despre care șeful Dacia vorbea și în luna iulie, se știe că o rezolvare nu poate fi găsită peste noapte, iar Dacia nu speră ca o soluție miraculoasă să apară pe firmament, ci speră ca viitorul guvern să pună la punct un plan de acțiune cu mai multe „jaloane”, după cum le-a numit Bordeanu, prin care să se atingă și acest deziderat de scădere al prețului energiei și de creștere a competitivității țării ca loc pentru investiții. Un astfel de plan, a declarat Brand Managerul Dacia pe România, ar trebui să aibă vizibilitate până la finele deceniului, pentru a oferi predictibilitate în luarea deciziilor din mediul de business.
Situația complicată traversată de România, care are adesea cea mai scumpă energie electrică din Europa, a fost observată inclusiv de conducerea mărcii Dacia, în frunte cu CEO-ul Katrin Adt, dar și de conducerea grupului. Directorul general Francois Provost a vizitat România pentru prima dată în această vară și a oferit Dacia mai multe „teme pentru acasă” pentru a reveni, după cum spune Bordeanu, la competitivitatea pe care Mioveniul o avea în 2019, înainte de pandemia de COVID-19.
„Ultimele mari hituri ale Dacia din România au fost făcute înaintea pandemiei. De atunci încoace ne-am deteriorat serios și treburile aceastea sunt relativizate. Noi ne-am deteriorat și alții s-au ameliorat. Grupul are mai multe variante să producă un model. Dacă unul dintre siturile acestea se deteriorează și altele se ameliorează, ecuația nu e bună. Așteptăm un semnal clar legat de energie, așteptăm niște zone de jalon clare”, a spus Bordeanu.
„Avem și noi mult de lucru aici. Sunt logistic niște costuri pe care le-am tot crescut în ultima vreme. Vor trebui ameliorate strategia de HR pe următorii ani pentru că salariile nu pot exploda și depăși tot timpul curba de inflație”, a adăugat acesta. Subiectul angajaților și al salarizării vine în contextul în care, de la începutul anului și până la început de septembrie, Dacia a dat afară circa 1.700 de angajați - dintre care 1.000 cu contracte pe perioadă determinată și 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată.
Bordeanu: Noi nu plecăm de la 0, plecăm de la 4 miliarde de euro
Șeful Dacia s-a arătat vădit nemulțumit de modul în care compania pe care o conduce în România est tratată de autoritățile publice. Acesta a identificat componenta de politici publice ca o zonă unde trebuie făcute îmbunătățiri. „România ca stat ar trebui să ajute producția europeană, iar aici e o dezbatere. Sigur că da, în limitele legale, dar se pare că alte țări au găsit o variantă pe partea asta, nu văd de ce România nu ar găsi-o”, a adăugat Bordeanu.
Întrebat legat de viitoare investiții ale Renault Group în România, acesta a reamintit că „nu plecăm de la 0”, referindu-se la banii pe care francezi i-au investit în țara noastră de când au preluat uzina, în 1999, și până acum. „Noi plecăm de la 4 miliarde de Euro care au fost investiți de grup în România și opinia generală este foarte simplă: nu suntem tratați ca o organizație care a pus pe masă 4 miliarde de euro.”
În trecut, Bordeanu s-a întâlnit cu premierul interimar Bolojan și spunea că cei doi sunt „pe aceeași lungime de undă” și că văd lucrurile la fel, dar puterile executivului Bolojan sunt astăzi limitate. De aceea, șeful Dacia speră că următorul executiv va fi unul cu care se va putea dialoga și că va veni cu politicile publice necesare. În caz contrar, problemele de la Dacia vor continua, iar asta în contextul în care viitorul modelelor Duster și Bigster în România rămâne neclar.
Bordeanu: Nu vorbim despre alocarea unui al treilea model la Mioveni, ci despre păstrarea lui Duster și Bigster
Cum cele mai recente cifre ale ACAROM-ului subliniază scăderea producției de la Mioveni, Bordeanu spune că o problemă pe viitor nu este nici măcar obținerea unui al treilea proiect alocat fabricii de lângă Pitești, ci obținere asigurărilor că cele două proiecte care sunt făcute aici, respectiv Duster și Bigster, vor continua să fie făcute în România și atunci când vor sosi generațiile următoare. În prezent, la nivelul conducerii grupului Renault nu s-a luat o decizie definitivă în acest sens.
Datele pe primele șase luni arătau că producția auto în România a încetinit cu puțin peste 12%, iar la Dacia Mioveni au fost asamblate 129.404 de unități în perioada ianuarie-iunie. Prin comparație, în primele șase luni din 2025, la Mioveni s-au făcut 157.206 de mașini. Asta reprezintă o scădere a volumelor cu peste 27.000 de mașini sau -17,69%.
Totuși, pe perioada de vară, identificată de Bordeanu ca fiind iulie-august, situația și-a mai revenit, atât ca vânzări în România, cât și ca livrări în rest, iar producția a mai crescut. Totuși, acesta a avertizat că, pe întreg anul 2026, se întrevede o scădere „de două cifre” a producției față de nivelul din 2025.
De aceea, este important ca Dacia să obțină garanțiile guvernamentale că prețul la energie va crește, pentru a permite și uzinei să fie mai competitivă. Evident că scăderea producției nu este un rezultat direct al scăderii competitivității, dar acest factor este important atunci când vorbim de obținerea de noi proiecte sau de menținerea celor actuale. Confrom planului „futuREady” anunțat de Renault în martie, Mioveniul nu are vreun proiect nou care să-i fie asociat până în 2030.
Scăderea volumelor la uzină ține de mai mulți factori. Trebuie subliniat că 90% din producție pleacă la export, cea mai mare piață de export fiind cea europeană. În Europa, trecerea către mașini electrice, accelerată de incertitudinile din Orientul Mijlociu, a prins Dacia cu o gamă electrică insuficientă și cu modelele Duster și Bigster oferite doar cu propulsie termică hibridă. De aceea, spune Bordeanu, sub-segmentul B-SUV, dar și C-SUV, au avut de suferit, în timp ce segmentele SUV de EV-uri au crescut spectaculos. În Franța, de pildă, o piață importantă pentru Dacia, creșterea înmatriculărilor de electrice luna trecută a fost de +38% year-on-year. Această situație a știrbit din cota de piață Dacia, iar scăderea s-a văzut cel mai tare la Duster, unde la capitolul înregistrări pierderea a fost de aproximativ 30.000 de unități față de 2025.
„Referitor la următoarele generații de Duster și Bigster nu s-a luat o decizie despre locul de producție. Mingea este și în terenul Guvernului. El trebuie să aibă o abordare mai clară”, a transmis Bordeanu. „Problema este să le menținem pe acestea două. Nu cred că perenitatea uzinei sau viitorul ei ține de numărul de modele fabricate. El ține de continuitate, de specializare, de competitivitate. Problema nu e de modele, ci legată de proiecte și de angajament, de asta mă refer la noi generații. În momentul de față, nu avem un al treilea model și nu avem confirmarea faptului că următoarele generații se vor face la Mioveni.”
Vrem un angajament clar cu privire la Rabla. Programul nu a tratat „decât jumătate din corp”
Vorbind despre România și despre problemele Dacia la nivel local, Bordeanu a identificat, cum era de așteptat, programul Rabla ca fiind un ajutor, dar nu unul suficient. Din totdeauna, Dacia și-a susținut o bună parte din vânzările în țara noastră pe subvențiile Rabla, iar asta pentru că Dacia ca și constructor are o strategie prin care nu vrea să ofere reduceri din prețul de listă la modelele sale, pentru a-și apăra valoril reziduale.
În 2026, ca și în 2025, conform lui Bordeanu, „ne tratăm doar pe jumătate din corp, cealaltă o ignorăm complet. de aici a venit o scădere”, a spus acesta. Totuși, deși nu a oferit date exacte, șeful Dacia a susținut că marca a avut cu 25% mai multe dosare prin Rabla 2026 decât își setase ca și obiectiv pentru cele două sesiuni - a doua fiind încă în desfășurare la data realizării acestui material. Vorbind despre scăderea cotei de piață a Dacia în România, Bordeanu a spus că lansarea Rabla a ajutat Dacia să-și mai revină, iar acesta speră la o cotă de piață similară cu cea din 2025 atunci când se va trage linie la final de 2026, poate cu o ușoară scădere.
„Piața noastră și volumele noastre de Dacia pe care le avem acum sunt inferioare celor pe care le aveam în alți ani. Și aici cauzele sunt mai multe: forma programului Rabla insuficientă, canale neglijate complet (adică nu există Rabla pentru persoane juridice sau UAT-uri)”, a spus Bordeanu. „Avem și firme în România care de-a lungul anilor au cumpărat mașini, deci peste jumătate din piață a fost inaugurată.”
„Răspunsul e da – producția scade. Consecința e că va mai trebui să dăm oameni afară”, a subliniat, fără echivoc, Bordeanu. Se pare că, în lipsa unui angajament clar din partea următorului executiv cu forțe depline, pe partea de reducere a costurilor de energie, pe partea de predictibilitat legislativă, concedierile vor mai continua.
„Am nevoie de predictibilitate. Să ni se spună că programul Rabla va începe, să zicem, pe 15 aprilie și apoi să nu se mai răzgândească, că doar nu suntem copii. Pentru că astfel eu mă pot pregăti. Dacă avem certitudinea, și noi, și dealerii, și clienții se pregătesc”, a spus Bordeanu.
