Revenirea în țară depinde în primul rând de perspectivele economice și de calitatea vieții, potrivit cercetării. Pe lângă salarii, locuri de muncă și familie, aproximativ 20% dintre respondenți menționează îmbunătățirea condițiilor de viață și a serviciilor publice drept condiție pentru întoarcere.
Atașamentul față de România contează, dar decizia presupune și o evaluare a oportunităților pe care țara le oferă pentru viața și viitorul familiei.
Banii ajung acasă. Distanța se simte în familie
Peste 60% dintre cei care trăiesc sau au trăit în străinătate au trimis bani în România. Dintre persoanele care au trimis sau trimit bani, aproximativ 33% au făcut acest lucru consecvent.
Sumele au fost folosite mai ales pentru nevoile familiei: cheltuieli curente, educație, sănătate, locuință și plata unor obligații.
Sprijinul financiar este însă doar o parte a experienței migrației. Aproximativ 51% dintre respondenți menționează răcirea anumitor relații, iar circa 46% fac referire la situația copiilor care cresc fără unul sau ambii părinți. Peste 17% dintre respondenți au copii care locuiesc în prezent în străinătate.
Rezultatele descriu astfel atât beneficiile materiale pentru familiile rămase în România, cât și costurile emoționale ale separării.
Pentru viitorul copiilor, „unde le este mai bine” cântărește în alegere
Întrebați unde și-ar dori să fie construit viitorul copiilor sau al tinerilor din familie, aproximativ 36% dintre respondenți au ales România.
Alți circa 29% au răspuns „oriunde le este mai bine”, iar aproximativ 16% preferă străinătatea. Răspunsurile arată că, pentru o parte dintre participanți, perspectivele generației următoare sunt evaluate și dincolo de alegerea unei anumite țări.
O Românie cu familia și resursele împărțite între țări
Cercetarea arată că legăturile cu România continuă după plecare prin familie, proprietăți, transferuri de bani, servicii bancare, relații profesionale și participare civică.
„Plecarea peste granițe nu înseamnă, de cele mai multe ori, ruperea legăturii cu țara”, a declarat Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research.
În interpretarea sa, rezultatele descriu o societate în care o parte importantă a populației își construiește proiectele de viață folosind relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate.
„O parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate”, a explicat acesta.
Pentru Banca Transilvania, legătura cu diaspora are și o miză comercială, de la produsele și aplicațiile bancare utilizate din străinătate până la finanțarea celor care aleg să revină.
„Banca Transilvania are un interes deosebit față de diaspora. O privim atât din perspectivă de business, prin produsele și aplicațiile tot mai bune pentru diaspora, cât și prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România. Este și o componentă de mândrie națională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni și, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susținem inclusiv prin soluții de finanțare. În ultimii ani am învățat foarte mult din relația directă cu clienții din diaspora, inclusiv prin evenimentele și vizitele pe care le avem frecvent în țările unde sunt comunități puternice de români”, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
Cum a fost realizat studiul
Barometrul folosește un index care grupează populația în patru categorii, în funcție de legătura cu diaspora: persoane care au trăit sau trăiesc în străinătate, persoane cu rude apropiate care au această experiență, persoane care studiază sau au studiat în alte țări și persoane fără legături ori cu legături reduse cu diaspora.
Datele au fost colectate în august-septembrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe baza unui chestionar.
Studiul a fost realizat pe un eșantion aleatoriu de peste 1.400 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, din perspectiva genului, vârstei și ocupației. Eroarea maximă admisă este de ±2,6%, la un nivel de încredere de 95%.
Varianta completă a Barometrului Diasporei urmează să fie prezentată până la finalul anului 2026.
