Atâta timp cât dobânda fixă medie oferită de bănci (estimată la 5,5% în T1 2026) este semnificativ mai mică decât dobânda variabilă totală (IRCC + marjă, estimată la 8,17%), majoritatea clienților noi vor alege dobânda fixă inițială, considerând-o o „fereastră de oportunitate” de a-și securiza un cost de finanțare redus.
Claudiu Trandafir, economist
La cât va ajunge IRCC de la 1 ianuarie 2026?
De la 1 ianuarie 2026, IRCC va coborî de la 6,06%, cât este în prezent, la o valoare de aproximativ 5,67% pe an, urmând ca BNR să anunțe oficial valoarea indicelui, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 0,39 puncte procentuale.
IRCC a fost introdus în mai 2019 ca alternativă la ROBOR, care crescuse constant spre sfârșitul anului 2018. Guvernul a decis atunci ca toate creditele noi, acordate persoanelor fizice, în lei, cu dobândă variabilă să fie calculate în funcție de IRCC, pentru a tempera costurile.
Românii care au făcut conversia de la ROBOR la IRCC nu mai pot reveni la vechiul indice. Conform legislației, trecerea la ROBOR nu mai este posibilă după semnarea actului adițional. În prezent, toate creditele cu dobândă variabilă în lei acordate persoanelor fizice sunt calculate exclusiv în funcție de IRCC.
Are rost să treci la dobândă variabilă în 2026? Cum arată calculele?
Cu toate că scăderea IRCC de la 1 ianuarie este una importantă, creditele cu dobândă fixă vor rămâne, în continuare, o variantă mai avantajoasă, conform specialistului Claudiu Trandafir. Acesta spune că, cu toată această scădere, multe dintre ofertele de dobândă fixă sunt mai scăzute decât valoarea brută a IRCC, fără a lua în calcul marja băncii.
„În general, nu, nu este recomandată trecerea de la o dobândă fixă la una variabilă. Chiar și cu o scădere a IRCC, dobânda variabilă la creditele ipotecare este formată din IRCC + o marjă fixă a băncii (care este, în medie, în jur de 2,5 puncte procentuale). Astfel, dobânda variabilă totală ar urma să fie, în T1 2026, în jur de 8,17%. Dacă aveți o dobândă fixă actuală care se apropie de nivelul dobânzilor fixe noi (care sunt prognozate spre o medie de 5,5% în T1 2026), schimbarea la variabil nu are sens. Stabilitatea și predictibilitatea oferite de dobânda fixă la o rată de 5,5% (în funcție de momentul contractării) sunt preferabile volatilității de 8,2%+ a dobânzii variabile”, explică expertul.
De ce e bine să verifici cu ce dobânzi se dau acum creditele: ai putea face o refinanțare care ți-ar scădea rata
Românii care au contractat un credit cu dobândă fixă acum câțiva ani pot încerca mai degrabă să își refinanțeze împrumutul, mai degrabă decât să treacă de la o dobândă fixă la una variabilă.
„Pentru cei cu dobânzi fixe contractate la vârf (de exemplu, 7-8%), o opțiune mai bună ar fi refinanțarea într-un nou credit cu dobândă fixă mai mică, oferind în continuare predictibilitate, dar la un cost redus (aici s-ar încadra o primă categorie de clienți care au deja credite cu dobândă fixă, contractate acum 5 ani și cărora le recomand refinanțarea)”, spune specialistul.
Creditele cu dobândă fixă vor fi „o modă” care rezistă în timp
Aproape toate creditele ipotecare care se vând acum în România sunt contractate cu o dobândă fixă pe o perioadă inițială, spune specialistul, care menționează că „trendul” dobânzilor fixe se va menține. Principalul motiv: ofertele mai bune pe care le împing băncile din România, dar și stabilitatea acestor tipuri de instrumente financiare în fața volatilității din piață.
„Apetitul pentru siguranța dobânzilor fixe va rămâne dominant. Piața românească a creditelor ipotecare noi este deja puternic orientată către dobânda fixă. Peste 98% din creditele ipotecare noi sunt contractate cu o dobândă fixă pe o perioadă inițială (de regulă 3-5 ani, ulterior devenind variabilă). Raportul va rămâne puternic în favoarea dobânzilor fixe inițiale. Scăderea IRCC nu este suficient de mare încât să compenseze marja fixă a băncii și să facă dobânda variabilă mai atractivă decât oferta fixă existentă pe piață”, explică fondatorul OferteBancare.ro.
Își vor permite românii credite și în 2026?
Evoluția pieței va fi caracterizată de o deteriorare foarte lentă a accesibilității, chiar și în contextul unei ușoare relaxări a dobânzilor. Conform specialistului, în 2026, accesul la proprietăți va depinde de avansul disponibil și de veniturile peste medie, menținând prețurile ridicate, dar limitând parțial numărul de cumpărători la cei cu o capacitate financiară bună.
Claudiu Trandafir enumeră factorii care vor sprijini creditarea, dar și riscurile din 2026
- Scăderea dobânzilor: Reducerea IRCC și a dobânzilor fixe va mări ușor suma maximă pe care o poate accesa un client (puterea de creditare).
- Creșterea veniturilor: Majorarea salariului mediu și a veniturilor populației compensează parțial creșterea prețurilor.
- Echilibru în sistemul de taxare/impozitare
- Factor de risc: prețurile în imobiliare continuă să crească (alimentate de costurile de construcție și cererea neacoperită). Într-un ritm mai rapid decât creșterea veniturilor plus efectul pozitiv al scăderii dobânzilor, locuințele vor deveni mai puțin accesibile.
Cum arată profilul românului care accesează un credit în 2026?
„Profilul dominant este cel al oportunistului prudent. Prudența se manifestă prin cererea mare pentru dobânda fixă. Clienții au învățat din experiența ultimilor ani că stabilitatea este cea mai importantă și preferă să plătească un cost inițial potențial mai mare pentru a elimina riscul majorării ratei. Dorința de a prinde momentul se vede în volumul mare de credite ipotecare noi acordate recent (2025 fiind un an bun). Mulți clienți simt că dobânzile fixe au atins un platou (sau sunt în ușoară scădere) și vor să-și securizeze o rată avantajoasă (5-5,5%) pentru următorii 3-5 ani, înainte ca piața să se schimbe din nou”, concluzionează specialistul.
