Care este deficitul bugetar al României?
După primele patru luni din 2026, deficitul bugetar fusese de 23,95 miliarde lei, respectiv 1,17% din PIB.
"În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB - marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuţia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025", se menţionează într-un comunicat al MF.
Nazare: Ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a precizat că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR.
"Execuţia bugetară la cinci luni confirmă consecvenţa modului în care am asumat gestionarea finanţelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investiţiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente şi printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene şi PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort şi nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuţiile cu agenţiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuţia la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România îşi păstrează direcţia şi că nu trebuie să piardă ce a obţinut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiţii menţinute, absorbţie mai bună a fondurilor europene şi credibilitate în faţa pieţelor, a agenţiilor de rating şi a partenerilor europeni", a spus Nazare, citat în comunicat.
Conform datelor publicate de minister, veniturile totale au însumat 279,49 miliarde lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creştere de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susţinute în principal de veniturile fiscale - TVA, impozit pe salarii şi venit şi impozite şi taxe pe proprietate.
Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei (plus 13,7%)
"Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluţie semnificativă a fost înregistrată şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influenţat de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT", se subliniază în comunicat.
Potrivit sursei citate, contribuţiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creştere cu 7,4%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 miliarde lei, consemnând o creştere de 4,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (9,0%, an/an).
Cu cât au crescut încasările din TVA
Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creştere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, faţă de 13,98 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025, menţinându-se consecvenţa în restituirile de TVA la timp.
"Creşterea puternică a încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat şi costuri ridicate de finanţare", precizează surs menţionată.
De asemenea, veniturile din accize au crescut cu 4,1% (an/an), totalizând 19,27 miliarde lei, fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 17,03 miliarde lei, înregistrând o contracţie de 19%, în condiţiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).
Cât contează fondurile europene în acest calcul?
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,12 miliarde lei, în creştere cu 9,7% (an/an).
"Această creştere este importantă deoarece finanţările europene reduc presiunea pe bugetul naţional şi susţin investiţiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene şi PNRR contribuie direct la susţinerea investiţiilor şi la limitarea presiunii asupra finanţării din resurse naţionale, într-un context de consolidare fiscală şi costuri ridicate ale dobânzilor", se mai arată în comunicat.
În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, acestea au însumat 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).
Reprezentanţii Ministerului de Finanţe semnalează că ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcţionare ale statului), fără afectarea investiţiilor publice majore şi a proiectelor finanţate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei raportat la primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor şi a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În schimb, cheltuielile cu bunurile şi serviciile au urcat cu 6,9%, totalizând 40,94 miliarde lei, creştere determinată de plăţi mai mari în domeniul sănătăţii.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 4,16 miliarde lei faţă de primele cinci luni din 2025, respectiv de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
"Structura investiţiilor publice arată o reorientare puternică către finanţarea europeană, ceea ce permite menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni sunt cu 10,03 miliarde lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, compensând investiţiile finanţate din fonduri naţionale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, contribuţia statului la capitalul social al Societăţii Carpatica Feroviar România - S.A., precum şi alte plăţi în domeniul apărării", se subliniază în comunicat.
Cheltuielile cu dobânzile continuă să crească
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 105,45 miliarde lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 milioane lei.
Referitor la cheltuielile cu subvenţiile, MF menţionează că acestea au fost de 5,32 miliarde lei şi, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 5,2 miliarde lei, în scădere cu 2,54 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
"Execuţia bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni şi pieţele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investiţiilor publice, într-un context economic şi financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, ceea ce reprezintă un element esenţial pentru credibilitatea externă a României şi pentru menţinerea stabilităţii financiare", transmit reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
