Daniel David explică rezultatele slabe ale României la PISA 2025.
- Potrivit datelor prezentate de Daniel David, România a obținut la PISA 2025 un scor de 419 puncte la mtematică, față de 428 de puncte în 2022. La lectură, scăderea este de la 428 la 413 puncte, iar la științe, de la 428 la 425 de puncte.
Acesta susține că mai îngrijorătoare este ponderea elevilor care nu reușesc să atingă nivelul de bază al competențelor evaluate.
La matematică, 52% dintre elevii români se află sub nivelul 2, față de o medie OECD de 35%. La lectură, procentul este de 48%, comparativ cu 31% la nivelul OECD, iar la științe ajunge la 46%, față de 26% media OECD.
În cazul noului indicator privind rezolvarea computațională a problemelor, România a obținut 442 de puncte, iar 57% dintre elevi nu ating nivelul de bază.
ANALIZA rectorului Daniel David, fost ministru al Educației, o puteți citi AICI!
Daniel David: Problema nu este lipsa de inteligență a elevilor sau pregătirea profesorilor
- Fostul ministru respinge ideea că rezultatele slabe ar putea fi explicate prin capacitățile elevilor români sau printr-o lipsă generală de pregătire a profesorilor.
Rectorul Daniel David susține, din perspectiva sa de psiholog, că elevii români au capacități de inteligență și creativitate comparabile cu cele ale elevilor din alte țări. În același timp, consideră că profesorii au pregătirea necesară pentru a preda eficient.
Problema ar fi, în opinia sa, paradigma în care funcționează sistemul educațional. PISA nu urmărește doar dacă un elev a acumulat anumite cunoștințe, ci în ce măsură poate utiliza competențele dobândite la școală în situații concrete din viața de zi cu zi.
Dacă nu ai paradigma PISA în procesul educațional, nu ai cum să ai rezultate bune la testele PISA
- Daniel David, rector UBB și fost ministru al Educației -
Mai mulți bani nu au adus automat rezultate mai bune la PISA
- Fostul ministru atrage atenția și asupra faptului că mai multe măsuri adoptate în ultimii ani nu s-au reflectat într-o îmbunătățire a rezultatelor PISA.
Printre acestea enumeră reducerea numărului de elevi din clase, creșterea fondurilor și a tipurilor de burse și majorarea salariilor din învățământul preuniversitar.
În opinia sa, problema apare atunci când resursele suplimentare sunt introduse într-un sistem care nu a fost reformat în profunzime.
Dacă ducem bani într-un sistem nereformat, apar anomalii și risipă”, afirmă fostul ministru, care dă ca exemplu bursele de merit acordate inclusiv pentru medii foarte mici
- Daniel David, fost ministru al Educației și rector UBB -
Diferențele sociale se văd puternic în rezultatele elevilor
- Datele PISA prezentate de Daniel David scot în evidență și amploarea decalajelor sociale din educația românească.
La științe, elevii români avantajați socioeconomic au obținut rezultate cu 122 de puncte mai mari decât cei din medii dezavantajate. Diferența medie la nivelul OECD este de 85 de puncte.
În România, aproximativ 22% din variația rezultatelor la științe este explicată de statutul socioeconomic al elevilor, față de 12% la nivelul OECD.
Potrivit fostului ministru, reducerea acestor discrepanțe presupune atât intervenții sociale, precum bursele și programele de masă în școli, cât și măsuri care să reducă diferențele dintre unitățile de învățământ și accesul inegal la profesori calificați și resurse educaționale.
De ce elevii români se descurcă mai bine la TIMSS decât la PISA
- Daniel David compară rezultatele PISA și cu cele obținute de România la TIMSS 2023. La matematică, elevii români de clasa a VIII-a au obținut atunci 496 de puncte, peste media internațională de 478 de puncte.
Diferența dintre rezultatele TIMSS și PISA ar putea fi explicată, în opinia fostului ministru, inclusiv prin ceea ce urmăresc cele două evaluări.
TIMSS este mai apropiat de programele școlare și evaluează cunoștințe, aplicații și raționamente legate de acestea, în timp ce PISA pune un accent mai puternic pe capacitatea elevului de a folosi ceea ce a învățat pentru a rezolva probleme și situații întâlnite în viața reală.
Astfel, un elev poate avea cunoștințe matematice și poate obține rezultate bune într-o evaluare apropiată de curriculum, fără să reușească la fel de bine să transforme o situație cotidiană într-o problemă matematică și să găsească o soluție funcțională.
Ce soluții propune Daniel David după rezultatele PISA 2025
- Fostul ministru consideră că răspunsul la rezultatele slabe trebuie să fie orientarea mai puternică a școlii către formarea și utilizarea practică a competențelor.
Printre măsurile pe care le susține se numără orele remediale pentru recuperarea și consolidarea competențelor, regândirea curriculumului astfel încât competențele să fie relevante pentru viața cotidiană și extinderea evaluărilor naționale din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Aceste direcții sunt incluse în modelul pe care Daniel David îl numește „Școlile QX”, parte a reformelor promovate în perioada în care a condus Ministerul Educației și Cercetării.
Fostul ministru spune că efectele acestor schimbări nu pot fi evaluate pe baza PISA 2025, deoarece datele pentru această ediție au fost culese în mai-iunie 2025. În opinia sa, dacă reformele începute ulterior sunt menținute și aplicate corespunzător, rezultatele ar trebui să poată fi evaluate la următorul ciclu PISA, din 2029.
Daniel David: Analfabetismul funcțional, risc pentru societate și economie
Rectorul Daniel David leagă rezultatele PISA de o problemă mai largă decât performanța școlară.
În opinia sa, nivelul ridicat al analfabetismului funcțional poate avea consecințe sociale și economice și poate crește vulnerabilitatea populației la manipulare și teorii conspiraționiste.
O țară care are un asemenea nivel de analfabetism funcțional devine ușor victimă a manipulărilor prin teorii conspiraționiste și antisistem și va avea o economie neeficientă
- Daniel David, fost ministru al Educației și rector UBB-
Daniel David consideră că rezultatele PISA 2025 confirmă avertismentele formulate anterior în diagnosticul său asupra sistemului de educație și justifică tratarea analfabetismului funcțional drept un risc de securitate națională.
În viziunea sa, simpla suplimentare a finanțării nu este suficientă. Resursele trebuie să fie însoțite de schimbări privind curriculumul, evaluarea și modul în care competențele dobândite la școală sunt transferate în situații reale.
“Fără schimbările paradigmatice propuse de Programul Ministerial de Reforme QX, pe baza Diagnosticului Ministerial QX, nu vom reuși să recuperăm decalajele și să însănătoșim sistemul de educație.
În preuniversitar, cred că paradigma PISA și (prin) modelul Școlilor QX sunt calea de urmat, cale care deschide acum și posibilitatea unei infuzii de resurse cu sens (ex. creșterea finanțării pe măsura angajamentelor legale și/sau publice)”, a precizat profesorul Daniel David în analiza făcută.
Nu am aroganța să cred că este singura cale, dar este o cale care ne poate duce acolo
Daniel David, rector UBB și fost ministru al Educației
În lipsa implementării acestora, fostul ministru consideră că cei care le resping trebuie să ofere o alternativă, deoarece actualele rezultate arată că modelul folosit până acum nu a reușit să reducă analfabetismul funcțional.
