Noua grilă de salarizare în Educație, respinsă de sindicate. Care sunt revendicările profesorilor înainte de începerea anului școlar

Sursǎ foto: Facebook / Federatia sindicatelor din educatie spiru haret

Noua grilă de salarizare în Educație, respinsă de sindicate. Care sunt revendicările profesorilor înainte de începerea anului școlar

Cuprins Articol:
Cele trei mari federații sindicale din Educație resping propunerea privind salarizarea personalului din învățământ prezentată marți, susținând că aceasta nu răspunde revendicărilor angajaților și nu poziționează corespunzător profesia didactică în viitoarea ierarhie salarială din sectorul public. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER”, care reprezintă împreună interesele a peste 300.000 de salariați, cer modificarea coeficienților prevăzuți pentru personalul didactic. Poziția sindicatelor vine după discuțiile purtate cu ministrul Educației, ministrul Muncii și consilierul prezidențial Radu Burnete pe tema noii legi a salarizării.

Ce prevede propunerea de salarizare prezentată sindicatelor

  • Potrivit comunicatului transmis de organizațiile sindicale, în cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni au fost prezentate două materiale referitoare la proiectul Legii salarizării.

Primul include o serie de modificări față de variantele anterioare. Printre acestea se numără acordarea pentru dirigenție a unui spor de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul elevilor din clasă, se arată în comunicatul transmis de sindicatele din învățământ.

O altă modificare vizează plata cu ora, care ar urma să fie calculată prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.

În cazul învățământului superior, au fost realizate unele reechilibrări ale coeficienților pentru personalul didactic de predare. Pentru tutorat ar urma să fie acordat un spor de 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.

Ce coeficienți sunt propuși pentru salariile profesorilor

  • Cel de-al doilea material prezentat sindicatelor conține noua grilă de salarizare. Pentru învățământul preuniversitar, aceasta prevede coeficienți cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55, la gradația 0, pentru profesorul cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime.

Potrivit comunicatului sindicatelor, această grilă ar urma să se aplice începând cu 1 septembrie 2028.

În învățământul superior, coeficienții propuși sunt cuprinși între 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Și această grilă ar urma să se aplice de la 1 septembrie 2028.

Sindicatele cer coeficienți de până la 2,90 pentru personalul didactic

  • Reprezentanții angajaților din Educație consideră că modificările prezentate nu rezolvă problema principală a proiectului: nivelul coeficienților și poziția personalului didactic în viitoarea grilă de salarizare.

Sindicatele cer ca, în cazul personalului didactic, coeficienții de ierarhizare să fie cuprinși între 2,10 și 2,90.

„Numai astfel evoluția în carieră, experiența și responsabilitatea profesională vor fi reflectate în mod real în salarizare, iar profesia didactică își va recăpăta atractivitatea”, susțin cele trei federații.

Pentru învățământul superior, sindicatele solicită coeficienți cuprinși între 2,25 și 4,05, valori care să includă și indemnizația pentru titlul științific de doctor.

Sindicatele avertizează că noua lege ar putea perpetua problemele salariale din Educație

  • Discuțiile începute la Palatul Cotroceni au continuat la Ministerul Muncii, însă, potrivit sindicatelor, nu a fost găsită o soluție pentru problema grilei de salarizare.

Federațiile susțin că actualele constrângeri bugetare nu ar trebui să stabilească nivelul final al coeficienților și, implicit, poziția pe care Educația o va avea în sistemul public de salarizare în următorii ani.

Sindicatele invocă și angajamentele asumate în urma grevei generale din 2023, când Guvernul a promis reașezarea salarizării personalului din Educație astfel încât cariera didactică să devină mai atractivă.

De asemenea, acestea fac trimitere la grila elaborată în 2024 în procesul derulat la Ministerul Muncii împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, despre care afirmă că a fost construită pe principii de ierarhizare diferite de cele din actuala propunere.

Sindicatele: Aproximativ 6.300 de cadre didactice sunt necalificate

  • În argumentarea poziției lor, federațiile sindicale atrag atenția și asupra numărului personalului necalificat din sistem.

Potrivit comunicatului, efectele măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 sunt deja vizibile în învățământul preuniversitar, unde numărul cadrelor didactice necalificate ar fi ajuns la aproximativ 6.300.

Sindicatele consideră că o grilă salarială care nu oferă o perspectivă financiară suficient de atractivă riscă să agraveze dificultățile sistemului de învățământ în recrutarea și păstrarea personalului calificat.

Sindicatele cer Parlamentului să respingă proiectul dacă grila nu este modificată

  • Cele trei federații transmit că, în forma prezentată, proiectul Legii salarizării nu ar rezolva problemele salariale din sistemul de Educație.

În cazul în care Guvernul nu modifică grila astfel încât aceasta să reflecte solicitările personalului din învățământ, sindicatele cer intervenția Parlamentului.

„Dacă Guvernul României nu își asumă o grilă care să reflecte în mod corect valoarea și responsabilitatea muncii personalului din învățământ, Parlamentul are obligația morală fie să adopte grilele propuse de sindicatele din educație, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan”, se arată în comunicatul celor trei federații.

Anunțul lui Dragoș Pîslaru: Vom propune o nouă grilă

  • Dragoș Pîslaru a anunțat că negocierile cu partidele și sindicatele au dus la modificări importante față de varianta prezentată pe 17 iulie. Adoptarea legii rămâne însă dependentă de obținerea unui acord politic. Dragoș Pîslaru a rezumat situația afirmând că „totul depinde de responsabilitatea liderilor politici”.

Discuțiile privind viitoarea Lege a salarizării au intrat într-o etapă avansată, iar Sănătatea și Educația sunt două dintre domeniile în care ar urma să apară cele mai importante schimbări.

Dragoș Pîslaru a precizat că medierea administrației prezidențiale a făcut posibilă organizarea unor întâlniri atât cu reprezentanții partidelor politice, cât și cu sindicatele.

Personalizate pentru tine