Deficitul bugetar s-a transformat anul acesta din problemă economică în strategie politică. Având în vedere că, în aceste zile, noul președinte al României negociază cu partidele cum va arăta guvernul, se pare că vom vedea „fum alb” doar când acestea se vor înțelege cum vor rezolva cea mai arzătoare problemă a țării: deficitul bugetar. Pe lângă creșterea TVA și scăderea cheltuielilor, o majorare a taxelor locale, în special cele care vizează impozitul pe locuințe, ar putea fi o unealtă încă nefolosită pentru reducerea deficitului, spune Alex Milcev, liderul departamentului de Asistență Fiscală și Juridică, EY România.
România se află sub media europeană în ceea ce privește taxarea locuințelor, ceea ce ne face o țară „a proprietarilor”. Aproximativ 95% dintre români locuiesc în propria locuință, față de 50% media europeană, iar timpul mediu pentru achiziționarea unei locuințe în România este de aproximativ 8,5 ani, cel mai mic din Uniunea Europeană.
Astfel, chiar dacă trebuie să acceptăm că deținerea unei locuințe este o formă de protecție socială în România - populația nu și-ar putea permite să stea în chirie la pensie - criza economică actuală ar trebui să fie o portiță pentru a căuta noi soluții de creștere a încasărilor.
De ce avem nevoie de taxe mai mari pentru locuințe?
Chiar dacă este un adevăr greu de acceptat de români, taxele locale mici, care fac din România o țară a proprietarilor, contribuie la „ineficiența bugetară” a statului. Conform expertului în fiscalitate de la EY, aceste taxe, aproape neatinse de 30 de ani, ar trebui majorate pentru a asigura un sistem bugetar mai sustenabil.
„S-a promis o reformă a taxelor locale: practic, tot ce înseamnă impozite pe proprietăți imobiliare, mașini, terenuri și așa mai departe. Avem taxe locale de 30 de ani și înțelegem de ce le avem. Pentru că România este campionul european la proprietăți imobiliare deținute de persoane fizice. E de ținut cont că media europeană e sub 50%, adică noi suntem o națiune de proprietari. Și, evident, din motive politice, s-a evitat creșterea taxelor locale, care putea să schimbe rezultatul alegerilor”, a explicat Alex Milcev.
În ce „buzunar” intră banii din taxele locale?
Chiar dacă taxele precum impozitul pe locuințe nu se duc direct în bugetul central, ci în cel al primăriilor, o astfel de măsură ar putea reduce presiunea asupra bugetului de stat. Practic, chiar dacă impozitul pe casă ajunge la primărie și nu intră în bugetul național din care se plătesc datorii, pensii sau salarii, primăriile ar putea deveni mai independente financiar. În prezent, acestea nu își acoperă cheltuielile din veniturile proprii.
„Argumentul împotriva acestor majorări este că taxele locale nu țin de bugetul de stat și că Bruxelles-ul este interesat doar de bugetul de stat. Așa este, dar efectul este indirect și totuși important. Majoritatea bugetelor locale se finanțează din bugetul central. Nici nu mai vorbim de implicațiile politice, presiunile asupra deciziilor și așa mai departe. Majoritatea fondurilor necesare pentru ca administrațiile locale să funcționeze se trimit din București. Dacă se introduce o asemenea reformă, atunci aceste administrații locale o să devină mai autosuficiente – nu complet, dar măcar acele transferuri masive din București o să se diminueze, ceea ce înseamnă că o să rămână mai mulți bani la bugetul de stat”, explică specialistul.
Creșterea TVA: Cea mai amară, dar necesară pastilă bugetară
O creștere a TVA ar fi una dintre cele mai eficiente măsuri prin care guvernul ar putea aduce bani la buget, este de părere Alex Milcev. Comparativ cu alte taxe, efectul majorării TVA se resimte rapid în veniturile statului. Specialistul de la EY explică faptul că, spre deosebire de impozitele colectate anual sau semestrial, o majorare a TVA aduce imediat venituri suplimentare.
„Dacă e să alegem între creșterea TVA-ului și alte taxe, singura taxă care produce efecte imediate și semnificative este TVA-ul și accizele. Acolo, taxarea se reflectă imediat în buget. Dacă schimbăm TVA în iunie, încasările se vor majora automat de luna viitoare. Creșterea TVA-ului ar aduce cele mai rapide și consistente rezultate pentru buget. Este cea mai importantă taxă la nivelul bugetului național. E suficientă o singură modificare în Codul Fiscal, o singură cifră, și aduce miliarde în plus”, explică specialistul.
Tăierea cheltuielilor, promisiunea tuturor politicienilor: necesară, dar produce prea greu efecte
Toți politicienii au promis că vor reduce unele posturi inutile din administrația publică sau vor restructura instituțiile ineficiente ale statului. România are, de curând, chiar și o autoritate care măsoară cât de eficienți sunt bugetarii - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) – dar, chiar dacă funcționează de peste un an, nu s-au văzut efecte concrete.
„Există alternative pentru reducerea deficitului (n.red.: altele decât majorarea taxelor), însă nu sunt deloc ușoare și nici populare în an electoral. Vorbim despre o reformă profundă a aparatului bugetar, reformă despre care se discută de ani de zile, dar care, sincer, nu a fost făcută niciodată serios. Spre exemplu, restructurarea instituțiilor publice, reducerea posturilor redundante, digitalizarea proceselor: toate astea ar reduce cheltuielile statului, dar implică decizii grele politic”, explică expertul.
Nimeni nu vrea să-și piardă votanții din rândul bugetarilor sau să atragă antipatie sindicală.
Alex Milcev, EY
Deși România are nevoie de această restructurare, iar Nicușor Dan susține că a fost deja testată la Primăria Capitalei, oricât de bune ar fi intențiile, aceste metode nu vor aduce bani imediat. Specialistul de la EY spune că, deși absolut necesare, aceste reforme nu generează venituri rapide, astfel că statul trebuie să găsească soluții până la următoarea vizită a Comisiei Europene.
„Problema e că toate aceste lucruri durează și nu aduc bani instant la buget. Nu ajută în luna iulie sau în septembrie, când vin evaluările Comisiei Europene. Reformele de acest tip dau roade poate în 2-3 ani. De aceea politicienii nu le prioritizează, pentru că nu aduc dividende politice rapide”, conchide Milcev.
