"Dosarul puciștilor", motiv de scandal între Tribunalul București și PNL. Instanța denunță presiuni asupra magistraților

Sursă foto:Shutterstock

"Dosarul puciștilor", motiv de scandal între Tribunalul București și PNL. Instanța denunță presiuni asupra magistraților

Cuprins Articol:
Tribunalul Bucureşti respinge acuzaţiile Partidului Naţional Liberal potrivit cărora „bătăliile politice din partid s-au mutat în justiţie.” Magistrații consideră „neavenite” presiunile exercitate, prin astfel de comunicări publice, asupra judecătorilor în cursul soluţionării unor cauze. Conducerea Tribunalului subliniază că toate măsurile manageriale au fost „asumate în mod transparent, în temeiul legii, în vederea specializării judecătorilor, cu scopul consolidării unei practici judiciare unitare şi previzibile.”

Congresul PNL, suspendat de instanță. Prima victorie pentru tabăra Veștea

Reamintim că Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv actele subsecvente, adică organizarea și desfășurarea Congresului. 

Mai exact, "puciștii" din PNL au câștigat un prim proces în războiul cu Ilie Bolojan. Procesul a fost înaintat de: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Rusu şi Eduard Mititelu.

Tribunalul București reacționează după acuzațiile liberalilor

„Măsura specializării judecătorilor, prevăzută de lege, se înscrie în abordarea managerială care urmăreşte buna organizare a activităţii Tribunalului, eficientizarea actului de justiţie şi unificarea practicii judiciare. În acelaşi scop, în afară de specializarea judecătorilor care soluţionează în materia persoanelor juridice cauze de competenţa în primă instanţă a tribunalului (federaţii, confederaţii, sindicate, patronate, partide politice), în cursul aceleiaşi luni a fost înfiinţată o secţie pentru minori şi familie, iar, la solicitarea judecătoriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, se află în analiză desemnarea unor completuri specializate în materia asociaţiilor şi fundaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit aceleiaşi surse, în acest context, „nu pot fi acceptate limitări ale capacităţii manageriale de gestionare a uneia dintre cele mai încărcate instanţe din ţară”, în condiţiile în care buna administrare a activităţii Tribunalului presupune „adoptarea unor măsuri de eficientizare, inclusiv prin valorificarea specializării judecătorilor”.

„Practica unitară reprezintă, aşadar, un deziderat asumat, iar una dintre modalităţile de implementare a acestuia o constituie specializarea judecătorilor inclusiv în acord cu recomandările instituţiilor europene. De altfel, acelaşi partid politic a subliniat, în propriul program de guvernare, nevoia specializării şi beneficiile acesteia, propunând, cu titlu de exemplu, valorificarea specializării în materia dreptului afacerilor şi în litigiile privind achiziţiile publice”, subliniază reprezentanţii Tribunalului Bucureşti.

Sursa citată menţionează că astfel de acţiuni, desfăşurate de un partid politic prin comunicare publică, în condiţiile în care actele interne ale acestuia sunt în curs de analiză judiciară la Tribunalul Bucureşti, „trebuie respinse categoric.”

"«Bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie"

Miercuri, PNL a transmis că hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere, că nu poate afecta hotărârile Congresului, iar conducerea aleasă îşi exercită pe deplin atribuţiile.

„Nu putem să nu observăm că «bătăliile politice» din partid s-au mutat în justiţie. Brusc în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL, Tribunalul Bucureşti a constituit 6 completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. 

Astfel, doar 6 judecători, din peste 100 ai Tribunalului Bucureşti, au fost desemnaţi în mod direct de preşedintele acestei instanţe şi numai aceştia pot judeca astfel de cauze. Este o decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secţie nou-înfiinţată are nevoie de avizul CSM”, precizau reprezentanţii PNL.

Aceştia menţionau că PNL va ataca, „pe toate căile legale”, Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului Bucureşti.

Potrivit sursei citate, aceiaşi „contestatari” au înaintat „mai multe cereri în instanţă”, iar una dintre acestea, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, are termen de judecată la data de 8 iulie 2026, dosarul „fiind repartizat judecătoarei M.L., colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar.”

Cât va rămâne în vigoare măsura Tribunalului București

Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului.  

Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a hotărârii de convocare a congresului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

“Lista neagră” a lui Ilie Bolojan

  • Nu mai puțin de 20 de membri PNL, printre care numeroși parlamentari, dar și șefi de Consilii Județene, sunt vizați să fie dați afară din partid, potrivit listei pe care conducerea de la București a stabilit-o.  

Printre aceștia se numără Adrian Veștea, Cătălin Predoiu, Hubert Thuma sau Alina Gorghiu. Trei liberali au scăpat de excludere pe ultima sută de metri. Reamintim că luni seara Guvernul Veștea a picat la votul de învestire.

Cătălin Predoiu (actual deputat, acesta a demisionat recent din funcția de prim-vicepreședinte PNL);

Monica Anisie (senatoare, propusă ministru al Educației în Guvernul Veștea);

Sorin Cîmpeanu (senator, propus ministru al Apărării);

Nicoleta Pauliuc (senatoare);

Veștea Mihai (senator) Baciu Andrei (deputat)

Bode Lucian (deputat);

Gorghiu Alina (senatoare, președinta PNL Argeș);

Iordache Ion;

Matei Aneta;

Mititelu Eduard (propus de Veștea ministru pentru tranformare digitală);

Pandea Ciprian;

Răzvan Prișcă;

Rusu Sebastian;

Stroe Ionuț;

George Scarlat (deputat)

Adrian Veștea (președintele Consiliului Județean Brașov și fost premier desemnat);

Hubert Thuma (președintele Consiliului Județean Ilfov);

Toma Petcu (președintele CJ Giurgiu);

Rareș Bogdan (europarlamentar);

Personalizate pentru tine