Acordul a fost încheiat la data de 21.10.2026 de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, într-un dosar de complicitate la înșelăciune în formă continuată. Potrivit procurorilor, cetățeanul ucrainean a acționat împreună cu alte persoane care nu au fost identificate până în prezent.
În urma anchetei, procurorii au stabilit că acesta a preluat banii de la cele patru victime în zilele de 17.07.2026 și 23.07.2026, în mai multe locuri publice din București.
Cum funcționa „metoda BNR”: victimele erau convinse să facă împrumuturi pentru a-și „securiza” banii
Schema de fraudă începea cu apeluri telefonice prin care persoanele vizate erau contactate de indivizi care pretindeau că reprezintă instituții ale statului. Escrocii se prezentau drept reprezentanți ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) sau ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Victimelor li se spunea că asupra conturilor lor bancare ar fi avut loc o tentativă de fraudă și că trebuie să urmeze anumite proceduri pentru a-și proteja economiile. Sub acest pretext, persoanele contactate erau convinse să contracteze credite bancare sau să retragă bani din conturile proprii.
Ulterior, li se cerea să predea sumele unor presupuşi reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR), în locuri publice stabilite în prealabil. Pentru a crea aparența unei proceduri oficiale, infractorii foloseau inclusiv parole convenite pentru predarea banilor.
În plus, victimelor li se solicita să păstreze confidențialitatea operațiunilor și să acceseze linkuri false care imitau platformele unor instituții bancare. Escrocii transmiteau și documente prin WhatsApp, inclusiv un presupus acord de confidențialitate, pentru a întări impresia că persoanele contactate participau la o procedură oficială.
Un cetățean ucrainean a preluat 561.480 de lei de la cele patru victime
Potrivit anchetatorilor, cetățeanul ucrainean avea rolul de a colecta fizic banii de la persoanele înșelate. Acesta se deplasa în locurile publice stabilite anterior de ceilalți membri ai grupării și prelua sumele de bani, pe care ulterior le transporta conform instrucțiunilor primite.
Pentru această activitate, bărbatul primea un comision cuprins între 100 și 500 de dolari.
„Din probele administrate a rezultat că inculpatul, de cetăţenie ucraineană, în datele de 17.07.2026 şi 23.07.2026, în timp ce se afla în mai multe locuri publice din municipiul Bucureşti, în baza unei înţelegeri prealabile cu persoane neidentificate până în prezent, a acordat sprijin material autorilor, respectiv a preluat de la 4 persoane vătămate suma totală de 561.480,00 lei”, au transmis reprezentanții Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Anchetatorii susțin că bărbatul știa că banii proveneau din activități infracționale. Celelalte persoane implicate în schemă, care au contactat și manipulat victimele, nu au fost identificate până în prezent.
Ce pedeapsă riscă bărbatul implicat în frauda prin „metoda BNR”
Cetățeanul ucrainean se află în arest preventiv din data de 8 august 2026. La 21.10.2026, acesta a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției, acceptând o pedeapsă de 1 an și 2 luni de închisoare cu executare în regim de detenție.
Acordul nu reprezintă însă o condamnare definitivă. Pentru ca pedeapsa convenită cu procurorii să poată fi aplicată, acordul trebuie analizat și aprobat de un judecător de la Judecătoria Sectorului 1 București.
Cazul arată modul în care infractorii au folosit identitatea unor instituții publice, documente transmise prin aplicații de mesagerie și platforme bancare false pentru a determina victimele să își retragă economiile sau să se împrumute, înainte de a preda banii unor persoane necunoscute.
