Statistici îngrijorătoare de la INS: 1 din 4 români este considerat oficial bătrân. Presiune imensă pe sitemul de pensii

La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, pe un trend descendent, potrivit datelor provizorii ale INS. Persoanele de peste 60 de ani reprezentau 25,7% din total, iar femeile constituiau majoritatea acestei categorii, cu o pondere de 58,7%.

Îmbătrânirea populației pune presiune pe sistemul de pensii

Scăderea natalității și sporul natural negativ accentuează îmbătrânirea populației. Efectele depășesc schimbarea structurii pe vârste și se vor resimți atât în finanțarea pensiilor, cât și în capacitatea sistemelor de sănătate și protecție socială de a răspunde nevoilor populației.

„Nu vorbim, aşadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicaţii directe asupra pieţei muncii, sustenabilităţii sistemelor de pensii, sănătăţii şi protecţiei sociale. Aşadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generaţiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potenţial mai restrânsă de contribuabili şi cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate şi servicii sociale”, a afirmat Silviu Vîrva, citat de Agerpres.

Evoluția este reflectată și de indicele de îmbătrânire demografică. În zece ani, acesta a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026.

Potrivit vicepreședintelui INS, creșterea numărului persoanelor vârstnice în raport cu generațiile tinere va avea consecințe importante asupra funcționării economiei și societății.

Piața muncii: populație activă mai redusă și dificultăți de recrutare

O populație activă mai redusă poate genera dificultăți de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare și presiuni asupra costurilor salariale, avertizează reprezentantul INS.

În anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani. Pentru categoria de vârstă 65-69 de ani, aceasta cobora la 5,2%, iar în cazul persoanelor de 70-74 de ani era de 1,1%. La nivel național, rata de ocupare menționată în datele prezentate era de 48,3%.

„Pot spune, astfel, că îmbătrânirea populaţiei nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială şi instituţională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung”, a declarat Silviu Vîrva.

Îngrijirea vârstnicilor: servicii adaptate și investiții în prevenție

Vicepreședintele INS consideră că România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung care să ofere servicii accesibile, diversificate și de calitate persoanelor care și-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia.

Nevoile diferă în funcție de starea de sănătate, condițiile socio-economice și sprijinul familial. Din acest motiv, serviciile trebuie adaptate fiecărei persoane și gradului său de dependență, cu asigurarea continuității îngrijirii, la domiciliu, în comunitate, în centre de zi sau în servicii rezidențiale.

„Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenţie şi susţinerea îmbătrânirii active”, a afirmat Silviu Vîrva.

În această abordare, menținerea autonomiei, participarea socială și calitatea vieții trebuie să completeze măsurile destinate persoanelor care au deja nevoie de îngrijire.

„Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenţie. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci şi să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariţia dependenţei”, a adăugat vicepreședintele INS.

Acesta a subliniat că îngrijirea persoanelor vârstnice presupune o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat și parteneriate între sectorul public și cel privat.

Silviu Vîrva a participat, pe 9 noiembrie, la prima ediție a conferinței „România după 60”, organizată de Centrele ECHO împreună cu Institutul de Îmbătrânire Activă, sub patronajul Subcomisiei de Populație și Dezvoltare din cadrul Senatului României. Evenimentul a avut ca temă construirea unui sistem de îngrijire pe termen lung adaptat nevoilor persoanelor vârstnice.