Iunie a fost Luna Pride, cea în care persoanele din comunitatea LGBTQIA+ își sărbătoresc diversitatea. Începutul de vară este un motiv bun și pentru companiile care s-au asociat cu imagini de tip curcubeu, pe care le-au integrat în reclame, îmbrăcăminte, și în actualizările pozelor de profil de pe rețelele sociale. Aceste acțiuni sugerează un grad de încredere consumatorilor, fără, însă a depune un efort real pentru a ajuta acei membri ai comunității respective. Sau, mai simplu spus, recurg la Rainbow Washing, după cum se numește conceptul în termeni de specialitate, adică atunci când companiile recurg la gesturi superficiale ce nu produc rezultate tangibile pentru persoanele LGBTQIA+. Dar oare câte dintre companii creează un mediu în care angajații „diferiți” se simt apreciați, conectați și sprijiniți?

Pe 29 iunie 2024 a avut loc marșul Bucharest Pride 2024, organizat de Asociația Accept, fiind și cel mai mare de până acum. Aproximativ 27.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a susține drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQIA+. Participanții s-au întâlnit pe Calea Victoriei și au mărșăluit de la Guvern până la Parlament, pe traseul Calea Victoriei – Bd. Națiunile Unite – Bd. Libertății - Parcul Izvor.

Bucharest Pride 2024

Bucharest Pride 2024Bucharest Pride 2024. Surse foto: Wall-Street.ro

În Luna Pride toată lumea afișează logo-urile în format colorat și sunt aliniați cu partea asta. Sigur, luna Pride are 30 de zile. Anul are 365 de zile, așa că e foarte important să te duci cu mesajele astea mai departe de luna Pride. E adevărat, sunt importante afirmațiile de marketing și de PR care există, creează efervescență, ceea ce este foarte bine. E un semnal foarte puternic și bun. De obicei schimbarea vine din modul în care corporațiile își asumă leadershipul pe diverse zone de interes, aceasta fiind una foarte importantă. Însă luna Pride este luna Pride. Anul, în schimb, este unul care ar trebui să-ți ghideze cam foarte multe din inițiativele pe care tu le ai. Și atunci îți trebuie consecvență și perseverență în a duce o abordare pe termen lung, care să aibă impact pentru comunitatea LGBTQIA+”, a declarat pentru wall-street.ro Silviu Andrei Petran, președintele Asociației Open Minds - Asociația pentru Diversitate și Incluziune.

Există, însă, și exemple de „așa da”, adică de companii asumate și prezente în viața mai multor comunități de angajați, ce introduc în rândul lor așa-numitele Employee Resource Groups (ERGs), grupuri voluntare, conduse de angajați, care promovează un sentiment de apartenență și susțin incluziunea la locul de muncă. De regulă, aceste grupuri susțin persoanele cu dizabilități, cele de altă rasă, precum și cele din comunitatea LGBTQIA+. Organizațiile care au introdus astfel de ERGs alocă nu doar fonduri, ci și resurse de timp și de expertiză, în contextul în care aduc experți din afara companiei pentru a ajuta aceste grupuri.

În România, subsidiara locală a gigantului IT american IBM este un exemplu pozitiv când vine vorba de susținerea comunității LGBTQIA+. Este o companie care preferă să se uite la avantajele aduse de acești membri, decât să opună o rezistență culturală.

Sunt și organizații sunt foarte curajoase și asumate și-n interior și în exterior, adică agenda din interior se regăsește și în cea din exterior. Pentru ele, asumarea unei comunități este foarte valoroasă și uman și profesional, pentru că își iau și multe informații valoroase de acolo, procese de documentare sau chiar de inovație. Se știe că oamenii din comunitatea LGBTQIA+ au această tendință foarte creativă, ce duce către o formă de inovație. IBM este una dintre puținele organizații care sunt prezente la noi în țară și care își duc agenda într-un mod foarte consolidat spre asta.

Silviu Andrei Petran, președinte Open Minds (foto)

Totuși, chiar dacă reclamele ce includ teme ale comunității LGBTQIA+ au devenit o normalitate în mai multe state din Europa de vest și mai ales de peste Ocean, multe corporații păstrează încă o diferențiere clară la nivel de public țintă, în funcție de țara în care operează. De pildă, Coca-Cola România susține, în țara noastră, sustenabilitatea și leadershipul feminin, în timp ce în SUA, de pildă „Coca-Cola și LGBTQIA+ sunt peste tot”, arată Silviu Petran.

„Ce e mișto este că și-au luat niște bătălii. În România, IBM e pe LGTBQIA+, Coca-Cola și Heineken sunt pe leadership feminin, NN România sprijină persoanele cu tulburări din spectrul autist, iar Allianz ajută persoanele cu dizabilități și sprijină creșterea gradului de angajabilitate pentru ele. Practic, companiile și-au luat niște bătălii, le-au pus în strategia lor și au început să le și finanțeze. Iar când investești, începe să se transforme organizația într-una incluzivă, capabilă să-i atragă pe acești oameni în organizație”, a adăugat președintele Open Minds.

Cum faci ca mesajele pro-LGBTQIA+ să penetreze și alte bule: „Dialogul cu audiența e mai relevant decât cauza”

Conform studiilor efectuate de Asociația MozaiQ, doar 29% dintre români au văzut în ultima lună, în diverse contexte sociale, cupluri din comunitatea LGBTQIA+, în timp ce doar 22% cunosc un reprezentant al acestei comunități. De altfel, 10% dintre români ar rupe legăturile cu copiii lor dacă ar afla că aparțin acestei comunități. Situații dificile se regăsesc și în școli, întrucât, conform Asociației Accept, 71% dintre elevii LGBTQIA+ consideră că tinerii din comunitate nu sunt în siguranță la școală.

Pentru ca mesajele care apără drepturile și libertățile persoanelor LGBTQIA+ să ajungă la noi categorii de oameni, este nevoie ca informația transmisă de asociațiile de profil să fie cât mai bine adaptată la categoria de public către care se îndreaptă. Nu este suficient să fii doar militant, ci să te adresezi targetat audiențelor cu care tu interacționezi, spune Silviu Petran.

Există o provocare din perspectiva narativului care iese din rândul asociațiilor, un narativ foarte militant. Ceea ce este foarte ok, e ok că există pasiunea de a mișca lucrurile și de a avea o societate mai progresistă, însă modelul acesta nu se potrivește neapărat cu zona corporate. Trebuie să-ți așezi cumva narativul în așa fel încât să aibă sens ce spui tu, ca să ai un ecou mai departe. Pentru că degeaba ești tu cu steagul sus și vrei să arăți și să demonstrezi ceva, când în realitate e mai important cum ajunge mesajul la omul pe care tu îl ai într-o sală, la o conferință din zona corporate, să zicem (...) Noi (n.red. la Open Minds) suntem mai curând într-o zonă în care credem că dialogul, foarte constructiv și foarte așezat cu audiența pe care o ai în față e mai relevant decât cauza pe care tu o ai”, explică Silviu Andrei Petran.

Un exemplu despre cum să-ți adaptezi mesajul la public este campania „Iubim la fel”, realizată de MozaiQ, organizație ce apără drepturile persoanelor LGBTQIA+ din România. Campania atrage atenția că absența recunoașterii cuplurilor de același sex generează probleme cu care persoanele heterosexuale nu se confruntă.

Bucharest Pride 2024Bucharest Pride 2024. Foto: Wall-Street.ro

De pildă, cuplurile gay nu pot lua o casă împreună, nu pot beneficia de moșteniri de pe urma unui partener care se stinge din viață, nu pot vizita partenerul la spital, în cazul în care apare o problemă gravă de sănătate, la fel cum nici nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului în cazul în care unul dintre ei nu are o sursă de venit. Practic, persoanele din această comunitate sunt condamnate la invizibilitate și nesiguranță, în lipsa unor legi adaptate realităților sociale.

Mai jos un video din campania „Iubim la fel”, realizată de MozaiQ, în care a apărut și actrița Maria Popistașu. Proiectul a obținut locul I la Gala Societății Civile la categoria „Campanii Sociale”.

E foarte important cum ataci subiectul și cum îți dozezi volumul de fiecare dată pe subiectul acesta. Uneori e bine să fii militant, alteori e bine să lași spații ca să auzi toate părerile, să poți să-ți iei ideile și să te duci mai departe după aceea. Trebuie să fie o conversație normală, cu niște limite, în care cumva obiectivul tău să fie să-l faci pe celălalt să adere la ideea ta sau să-l aduci cât mai aproape de ideea ta, dacă asta îți propui (...) De exemplu la această campanie nu s-a mai ieșit pe ideea de „trebuie, trebuie, trebuie, trebuie”. Au arătat cumva o realitate care a pornit de la ceva simplu: mă duc la spital și nu am acces la persoana iubită. Adică s-a dus într-o zonă de normalitate, de viață de zi cu și, în care oameni de același sex nu au aceleași beneficii ca ceilalți.

Silviu Andrei Petran, președinte Open Minds

Un studiu realizat de Asociația Accept arată că 56% dintre români sunt de acord cu o formă de recunoaștere și protecție legală a familiilor formate din persoane de același sex, fie prin căsătorie civilă, fie prin parteneriat civil, potrivit cercetării „Atitudini și percepții față de nevoia de protecție și recunoaștere a familiilor LGBTQIA+ din România” realizată de Cult Research pentru Asociația ACCEPT. Rezultatul indică o creștere de 13 puncte procentuale față de 2021. În plus, 72% dintre români consideră că familiile lor nu ar avea nimic de pierdut dacă familiile formate din persoane de același sex ar avea drepturi egale.

La nivelul UE, cuplurile formate din persoane de același sex beneficiază de dreptul la căsătorie în 16 țări (Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia) și de dreptul la parteneriate civile în 6 țări (Croația, Cipru, Cehia, Ungaria, Italia, Letonia). România a rămas una dintre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană care nu atribuie niciun fel de recunoaștere pentru cuplurile de același sex.

În ultimele două decenii, pe masa parlamentarilor s-au aflat peste 10 propuneri legislative cu referire la parteneriatul civil care, însă, au fost blocate sau ignorate. Cele mai multe astfel de propuneri au fost respinse de Parlament, având o foarte mică susținere. „Propunerea legislativă pe care noi o susținem, Pl-x 152/2019, a primit avize favorabile din partea a trei comisii parlamentare din Camera Deputaților (Drepturile Omului, Muncă, Egalitate de Șanse), iar acum zace în nelucrare, fiind blocată în Comisia Juridică a Camerei Deputaților”, arată reprezentanții MozaiQ, pe site-ul oficial.

Discriminarea persoanelor LGBTQIA+ costă România între 6,3 și 17,6 miliarde de lei în fiecare an, ceea ce reprezintă între 0,63% și 1,75% din PIB-ul țării, arată datele unui studiu realizat de organizația Open for Business, Accept și Romanian Diversity Chamber of Commerce. Costurile sunt generate în mare parte de accesul inegal la servicii de sănătate și discriminarea la locul de muncă, aspecte care contribuie la o productivitate mai scăzută a angajaților și, implicit a companiilor. Cu toate acestea, lucrurile iau o turnură pozitivă, cel puțin la nivel de susținere și de dobândire de noi aliați, este de părere Silviu Petran, care arată că Generația Z este mult mai deschisă și mai tolerantă cu persoanele LGBTQIA+. „Nu cred că există șanse mari să ieșim de pe cărare”, spune el.

Lucrurile se duc într-o direcție bună, așa că schimbarea cred că e inevitabilă. Există mai multe forțe acum care catalizează pe subiecte. Apropo, nu sunt doar asociațiile, suntem și noi, Open Minds, sunt agențiile de marketing, agențiile de PR, sunt alte companii din zona corporate (...) Sigur, extremismul din spatele poveștii nu s-a domolit, dar s-a domolit foarte mult din perspectiva a ceea ce s-ar fi putut întâmpla. De exemplu, într-un scenariu foarte negativ, dacă s-ar fi validat referendumul respectiv de acum câțiva ani, n-ar fi fost deloc ok. E și acesta un semn, apropo de schimbarea de mentalitate. Nu mai poți să manevrezi masele așa, cam cum vrei tu”, a mai explicat președintele Open Minds.

Sursa foto: Wall-Street.ro

Abonează-te pe
9news.ro Promo

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri