România produce puțină cunoaștere științifică, iar din această cunoaștere, prea puțină este de calitate sau relevantă pentru societate și economie. Are cea mai mică proporție de cercetători raportat la populație din UE: 999 la un milion de locuitori, sunt cifrele îngrijorătoare care au reieșit din raportul QX elaborat de Ministrul Educației.
Deși este a șasea țară din UE ca populație, România are un sistem de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) slab, subfinanțat și fragmentat. În loc să valorifice potențialul uriaș de cunoaștere științifică și inovare, țara noastră pare să saboteze tocmai pilonii care ar putea duce la progres: cercetătorii și resursele alocate științei.
Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România (Raportul QX) realizat de Daniel David, Ministrul Educației, România produce puțină cunoaștere științifică, iar din această cunoaștere, prea puțină este de calitate sau relevantă pentru societate și economie. Cercetarea fundamentală nu reușește să atragă fonduri importante la nivel internațional, iar cercetarea aplicată este slab conectată cu nevoile mediului socioeconomic.
România are doar 32.000 de cercetători. Daniel David: Fără cercetare nu putem crește calitatea vieții
Deși sistemul CDI include universități, institute naționale de cercetare, institute ale Academiei Române și unități private, numărul cercetătorilor este îngrijorător de mic: 32.000, dintre care aproximativ 21.000 au echivalentul unei norme întreagi de muncă. Dintre aceștia, peste jumătate lucrează în învățământul superior. În sectorul privat, cercetarea este aproape inexistentă: mai puțin de 500 de persoane.
Trebuie spus și că România are cea mai mică proporție de cercetători raportat la populație din UE: 999 la un milion de locuitori. Mai mult, în ultimul deceniu, numărul cercetătorilor scăzut în ultimul de la 1.300 la sub 1.000 de cercetători (la un milion de locuitori), în timp ce media europeană aproape s-a dublat. În același timp, bugetul alocat cercetării rămâne cu mult sub standardele europene: doar 0,2% din PIB pentru sistemul public și 0,3% pentru cel privat, de peste patru ori mai puțin decât media UE.
Țara noastră, codașă în UE la capitolul inovare
În ceea ce privește inovarea, România se situează pe ultimul loc în UE, iar performanța în cercetarea științifică este slabă. Țara noastră are un procent semnificativ mai mic de publicații științifice de top față de media europeană. La toate acestea se adaugă și o poziție codașă în ceea ce privește aplicațiile pentru brevete, un alt indicator al capacității de a transforma cunoașterea în valoare concretă.
În plus, din puțina cunoaștere de calitate produsă, o proporție redusă este generată de autori români în calitate de lideri de proiecte sau cercetători principali. România nu reușește nici să obțină granturi importante de cercetare la nivel european, nici să transforme rezultatele științifice în inovații tehnologice sau socioculturale relevante.
Fără investiții serioase în cercetare și fără susținerea capitalului uman, performanța rămâne scăzută. Iar fără performanță, nu putem vorbi de progres real, nici economic, nici social, mai atrage atenția Daniel David, în raportul său.
