Rezultatele provizorii ale recensamantului doar confirma estimarile anterioare si readuce in prim plan dimensiunea migratiei.
Migratiile permanente si cele sezoniere reprezinta principala justificare a reducerii abrupte in totalul populatiei. Confruntarea cu datele de la evidenta populatiei este necesara pentru a elimina numeroasele suspiciuni privind corectitudinea recensamantului. Reducerea populatiei nu a intervenit peste noapte. Noile date distorsioneaza seriile statistice si prin urmare sunt necesare ajustari.
Migratia a generat atat efecte negative cat si pozitive asupra economiei Romaniei.
Migratia a generat efecte pozitive, superficiale, retinute in spatiul public prin mediatizare intensa. Cele doua mari categorii sunt reprezentate de remitente si de mandria nationala alimentata de realizarile diferitilor compatrioti.
Remitentele au diminuat saracia anumitor paturi sociale, au modificat distributia veniturilor, au sustinut sectorul constructiilor si achizitia de bunuri de folosinta indelungata si au contribuit la aprecierea monedei nationale in anumite perioade punand presiune pe competitivitatea exporturilor mai ales in cazul companiilor mici locale si au crescut PIB/locuitor.
Probabil datorita iluziei remitentelor, pana in prezent s-a realizat o gestionare pasiva a migratiei, chiar o invitatie spre migratie ca si cum ar fi un element pozitiv pentru cei ramasi in tara.
“Stimularea” migrarii provine probabil dintr-o intelegere superficiala a fenomenului si din faptul ca remitentele reprezinta o sursa “nemuncita” de autoritati de sporire a bunastarii nationale si de diminuare a dezechilibrelor macroeconomice.
Un motiv suplimentar de bucurie pentru autoritati este ca o reducere a populatiei modifica si estimarile privind ritmul potential de crestere al economiei si implicit diferenta fata de cresterile economice realizate. Altfel spus, nu li se mai pot imputa zeci de miliarde de euro din avutia nationala in cost de oportunitate ci doar mai putin, datorita diminuarii populatiei.
Din perspectiva globala a Uniunii Europene migratia romanilor a avut un efect pozitiv, sporind avutia prin utilizarea mai eficienta si mai aproape de calificare a capitalului uman.
Migratia nu afecteaza doar totalul populatiei din Romania ci si ritmul de crestere al acesteia, structura pe grupe de varsta, sex si capital uman (pregatire).
Efectele pozitive ale migratiei se disipeaza rapid in lipsa unei infrastructuri economice adecvate iar efectele negative sporesc presiunea in mod exponential asupra celor ramasi.
In cazul Romaniei, per ansamlu, migratia a avut un efect negativ diminuand selectiv capitalul uman, scazand potentialul de crestere al economiei, diminuand ritmul real de crestere al avutiei nationale, distorsionand distributia pe grupe de varsta , punand presiune in viitor pe sistemele de asistenta sociala si de pensii , crescand inflatia, apreciind moneda. Aprecierea monedei nationale, deficitar gestionata, a contribuit la eurizarea economiei .
Impactul negativ global asupra economiei Romanesti este semnificativ mai mare si prin urmare o serie de politici ar trebui desenate pentru a reduce aceste pierderi.
Diaspora este unul din elementele importante care pot sa contribuie la amplificarea dezvoltarii economiei si nu doar la nivel de aport financiar ci si ca transfer de tehnologie, know-how si contacte . Diaspora fiind tanara are nevoie de catalizatori din partea natiunii mama pentru a reprezenta o pirghie in dezvoltarea Romaniei si nu un inhibitor.
Remitentele au nevoie de o gestionare activa si de un efect de levier pentru a realiza o reducere eficienta a saraciei si a nu fi risipite in consum.
Unul din cele mai importante aspecte este reversarea migratiei personalului calificat care poate contribui de o maniera asimetrica la refacerea potentialului de crestere al economiei si a carei pregatire reprezinta un cost fiscal suplimentar pentru tara sursa. Pentru aceasta sunt necesare realizarea de ancore nu doar la nivel compensatiei financiare ci si a infrastructurii, sistemului sanitar si de invatamant.
Actuala strategie de a consolida ca si singur argument de competitivitate nationala salariile reduse si un cod al muncii flexibil este o pozitionare perdanta.
In lipsa fortei de munca suficienta conform cerintelor, nu este exclus ca Romania sa necesite gestionarea activa a importului de capital uman din alte bazine.
Recensamantul reconfirma dimensiunea migratiei.
Pentru a diminua efectele negative ale migratiei asupra economiei Romaniei si a sustenabilitatii sociale si financiare ( asistenta sociala, pensii etc.) a statului, este necesara gandirea de optiuni de politica publica. Acestea au menirea de amplifica efectul de dezvoltare a economiei nationale generat de migratii prin maximizarea impactului remitentelor, reversarea trendului de migratie “auto-discriminand” pe criterii profesionale si permiterea primenirii capitalului uman din alte bazine.
Citeste aici mai multe opinii ale analistului economic Lucian Isar.
Migratiile permanente si cele sezoniere reprezinta principala justificare a reducerii abrupte in totalul populatiei. Confruntarea cu datele de la evidenta populatiei este necesara pentru a elimina numeroasele suspiciuni privind corectitudinea recensamantului. Reducerea populatiei nu a intervenit peste noapte. Noile date distorsioneaza seriile statistice si prin urmare sunt necesare ajustari.
Migratia a generat atat efecte negative cat si pozitive asupra economiei Romaniei.
Migratia a generat efecte pozitive, superficiale, retinute in spatiul public prin mediatizare intensa. Cele doua mari categorii sunt reprezentate de remitente si de mandria nationala alimentata de realizarile diferitilor compatrioti.
Remitentele au diminuat saracia anumitor paturi sociale, au modificat distributia veniturilor, au sustinut sectorul constructiilor si achizitia de bunuri de folosinta indelungata si au contribuit la aprecierea monedei nationale in anumite perioade punand presiune pe competitivitatea exporturilor mai ales in cazul companiilor mici locale si au crescut PIB/locuitor.
Probabil datorita iluziei remitentelor, pana in prezent s-a realizat o gestionare pasiva a migratiei, chiar o invitatie spre migratie ca si cum ar fi un element pozitiv pentru cei ramasi in tara.
“Stimularea” migrarii provine probabil dintr-o intelegere superficiala a fenomenului si din faptul ca remitentele reprezinta o sursa “nemuncita” de autoritati de sporire a bunastarii nationale si de diminuare a dezechilibrelor macroeconomice.
Un motiv suplimentar de bucurie pentru autoritati este ca o reducere a populatiei modifica si estimarile privind ritmul potential de crestere al economiei si implicit diferenta fata de cresterile economice realizate. Altfel spus, nu li se mai pot imputa zeci de miliarde de euro din avutia nationala in cost de oportunitate ci doar mai putin, datorita diminuarii populatiei.
Din perspectiva globala a Uniunii Europene migratia romanilor a avut un efect pozitiv, sporind avutia prin utilizarea mai eficienta si mai aproape de calificare a capitalului uman.
Migratia nu afecteaza doar totalul populatiei din Romania ci si ritmul de crestere al acesteia, structura pe grupe de varsta, sex si capital uman (pregatire).
Efectele pozitive ale migratiei se disipeaza rapid in lipsa unei infrastructuri economice adecvate iar efectele negative sporesc presiunea in mod exponential asupra celor ramasi.
In cazul Romaniei, per ansamlu, migratia a avut un efect negativ diminuand selectiv capitalul uman, scazand potentialul de crestere al economiei, diminuand ritmul real de crestere al avutiei nationale, distorsionand distributia pe grupe de varsta , punand presiune in viitor pe sistemele de asistenta sociala si de pensii , crescand inflatia, apreciind moneda. Aprecierea monedei nationale, deficitar gestionata, a contribuit la eurizarea economiei .
Impactul negativ global asupra economiei Romanesti este semnificativ mai mare si prin urmare o serie de politici ar trebui desenate pentru a reduce aceste pierderi.
Diaspora este unul din elementele importante care pot sa contribuie la amplificarea dezvoltarii economiei si nu doar la nivel de aport financiar ci si ca transfer de tehnologie, know-how si contacte . Diaspora fiind tanara are nevoie de catalizatori din partea natiunii mama pentru a reprezenta o pirghie in dezvoltarea Romaniei si nu un inhibitor.
Remitentele au nevoie de o gestionare activa si de un efect de levier pentru a realiza o reducere eficienta a saraciei si a nu fi risipite in consum.
Unul din cele mai importante aspecte este reversarea migratiei personalului calificat care poate contribui de o maniera asimetrica la refacerea potentialului de crestere al economiei si a carei pregatire reprezinta un cost fiscal suplimentar pentru tara sursa. Pentru aceasta sunt necesare realizarea de ancore nu doar la nivel compensatiei financiare ci si a infrastructurii, sistemului sanitar si de invatamant.
Actuala strategie de a consolida ca si singur argument de competitivitate nationala salariile reduse si un cod al muncii flexibil este o pozitionare perdanta.
In lipsa fortei de munca suficienta conform cerintelor, nu este exclus ca Romania sa necesite gestionarea activa a importului de capital uman din alte bazine.
Recensamantul reconfirma dimensiunea migratiei.
Pentru a diminua efectele negative ale migratiei asupra economiei Romaniei si a sustenabilitatii sociale si financiare ( asistenta sociala, pensii etc.) a statului, este necesara gandirea de optiuni de politica publica. Acestea au menirea de amplifica efectul de dezvoltare a economiei nationale generat de migratii prin maximizarea impactului remitentelor, reversarea trendului de migratie “auto-discriminand” pe criterii profesionale si permiterea primenirii capitalului uman din alte bazine.
Citeste aici mai multe opinii ale analistului economic Lucian Isar.
