E foarte la indemana sa crezi ca a avea spirit de artist exclude spiritul antreprenorial. E la indemana pentru ca ne imaginam artistii ca pe niste personaje boeme, destul de putin ancorate in realitatile mici ale cotidianului, preocupate, incapabile deci sa razbata in valtoarea capitalismului. Cliseul e ancorat in realitate si, de cele mai multe ori, acestora chiar le este dificil, sau chiar imposibil, sa transforme in business lucrurile pe care le fac cu pasiune. Doar ca, in ultima vreme, sunt din ce in ce mai deschisi sa invete cum sa faca asta.
De foarte multe ori sunt intrebat cum poti incepe o afacere in domeniul industriilor creative si daca exista o diferenta fata de oricare alta initiativa antreprenoriala. Sincer, nu cred ca exista vreo diferenta, toate tipurile de initiative au nevoie sa raspunda aceluiasi set de intrebari, asta facandu-le egale.
Desi pornesc de la egalitate cu alte tipuri de business-uri, initiativele in domeniul industriilor creative pot ridica foarte usor si repede cateva intrebari: ce este o astfel de initiativa, cu ce se deosebeste fata de alta initiativa antreprenoriala?
Concret, un antreprenor in industriile creative este, de obicei, o persoana care isi foloseste creativitatea in derularea unei activitati economice, de cele mai multe ori, ca persoana fizica autorizata. Cu ce se deosebeste? In esenta, cu nimic, pentru ca principiile care guverneaza o astfel de afacere sunt aceleasi, instrumentele sunt aceleasi, doar conceptia noastra despre cei care conduc astfel de afaceri e diferita comparativ cu un antreprenor stereotip. Dar nici acestia nu sunt in esenta diferiti: sunt tot indivizi pasionati de ceea ce fac si care doresc sa monetizeze asta. Si chiar daca au o alta structura, faptul ca isi folosesc creativitatea ii poate ajuta sa fie creativi si in dezvoltarea afacerii. Sau, chiar daca creativitatea ii face sa fie structurati diferit, pot oricand sa isi aleaga un partener de afacere care sa ii completeze, acest lucru putand fi incadrat in solutiile “creative”.
Am ajuns sa discutam si in Romania de industrii creative si, astfel, sa ne punem problema antreprenoriatului in acest domeniu, pentru ca in ultimii ani industriile creative au devenit una dintre cele mai importante arii de dezvoltare economica. Din 1990 si pana in prezent, industriile creative sunt una dintre zonele economice cu cea mai spectaculoasa evolutie in anumite regiuni geografice cum ar fi Australia, Hong Kong, Singapore, Noua Zeelanda si Marea Britanie, iar contributia acestora este recunoscuta nu numai in dezvoltarea economica locala, ci si in expansiunea pe piete internationale.
Dar sa revenim la problema antreprenoriatului in aceasta zona si la cum trebuie gandit si verificat un astfel de business. Indiferent de tipul de afacere ales, aceasta trebuie sa raspunda unui set de intrebari. Prima intrebare la care care trebuie sa raspunda un startup creativ, dar si unul non-creativ este urmatoarea: care este nevoia careia afacerea ii raspunde? Poate parea banal, dar chiar si in cazul in care un fotograf, de exemplu, doreste sa-si deschida o afacere ar fi bine sa-si puna aceasta intrebare. In cazul lui raspunsul ar putea fi nevoia de a avea amintiri frumoase, nevoia de a utiliza fotografii de calitate, nevoia de culturalizare (daca decide sa deschida o expozitie sau sa publice o carte). Mergand mai departe cu intrebarile, urmatoarele ar fi: care este value proposition-ul propus de mine ca antreprenor in industriile creative? Cum voi comunica cu clientii mei, care sunt canalele prin care vor afla de oferta mea etc?
Indiferent in care zona a industriilor creative decideti sa va deschideti o afacere, fie ca este vorba de dans (aici cel mai bun exemplu este Irlanda, care prin succesul inregistrat de Riverdance a demonstrat ce se poate realiza plecand de la o piesa realizata pentru un spectacol la Eurovision; acestia au generat un interes crescut nu numai pentru cultura irlandeza, cat si pentru alti artisti), fie ca este vorba de productia de film (de exemplu Noua Zeelanda care a demonstrat prin cateva pelicule capacitatile regizorilor autohtoni), se pot realiza afaceri frumoase daca se respecta regulile de baza ale unei initiative antreprenoriale.
In asemenea afaceri este bine sa existe echipe antreprenoriale care sa se completeze reciproc. Creativii au, de cele mai multe ori, tendinta sa se indeparteze de afacerea de baza, asa ca au nevoie de un partener care sa preia rolul managerului. La fel ca in orice afacere, atunci cand pleci la drum ai doua palarii: una care este tehnicianul, in acest caz creativul care stie sa faca produse sau sa ofere servicii, si o palarie reprezentata de managerul afacerii care va intra in conflict cu creativul de foarte multe ori, deoarece acesta va cauta sa fie cat mai eficient, pe cand creativul va incerca sa fie cat mai original in ceea ce face si sa ofere produse sau servicii cat mai noi. Din pacate, de cele mai multe ori acest conflict intern va determina esecul afacerii, asa ca e de preferat sa porniti la drum intr-o echipa care sa se completeze si in care sa existe intelegere si respect pentru valorile fiecaruia.
In loc de concluzie, o sa citez un paragraf din cartea lui Eric Reise – “The lean Startup" – how today’s entrepreneurs use continuous innovation to create radically successful business”. Acesta mentioneaza cinci principii pentru un startup care cred ca se aplica la fel de bine si in industriile creative.
1. Antreprenori sunt oriunde – nu e nevoie sa lucrezi intr-un garaj ca sa-ti faci un startup. Conceptul de antreprenor se refera la toti cei care lucreaza in limitele definitiei unui startup, se refera la intuitie umana cu ajutorul careia se creeaza produse sau servicii in conditii de incertitudine;
2. Antreprenoriatul reprezinta management – un startup este o institutie, asa ca necesita un set de abilitati si decizii care sa poata fi implementate in conditiile de incertitudine in care iti desfasori activitatea;
3. Invatarea continua – deoarece un startup nu exista doar pentru a face bani sau pentru a produce ceva si a satisface clientul, aceasta exista pentru a invata continuu cum sa construiesti o afacere sustenabila;
4. Construieste-Masoara-Invata - activitatea fundamentala a unui startup este de a transforma idei in produse sau servicii, sa evalueze sau masoare cum raspund clientii si sa invete cum sa pivoteze afacerea, astfel incat sa raspunda cat mai bine unei nevoi din piata.
5. Innovation accounting – aici ma gandesc la responsabilitate, incredere si inovatie, deoarece, pentru a imbunatati rezultatele si oferta unui startup, trebuie sa te reinventezi continuu. Chiar daca uneori trebuie sa va concentrati pe lucruri “plictisitoare” pentru un creativ, cum ar fi: cum sa masurati si sa prioritizati munca, sau cum sa stabiliti noi repere, sunt convins ca pasiunea ce v-a determinat sa porniti pe acest drum va invinge si va veti folosi in continuare creativitatea pentru a transforma aceasta rutina in ceva in care credeti.
De foarte multe ori sunt intrebat cum poti incepe o afacere in domeniul industriilor creative si daca exista o diferenta fata de oricare alta initiativa antreprenoriala. Sincer, nu cred ca exista vreo diferenta, toate tipurile de initiative au nevoie sa raspunda aceluiasi set de intrebari, asta facandu-le egale.
Desi pornesc de la egalitate cu alte tipuri de business-uri, initiativele in domeniul industriilor creative pot ridica foarte usor si repede cateva intrebari: ce este o astfel de initiativa, cu ce se deosebeste fata de alta initiativa antreprenoriala?
Concret, un antreprenor in industriile creative este, de obicei, o persoana care isi foloseste creativitatea in derularea unei activitati economice, de cele mai multe ori, ca persoana fizica autorizata. Cu ce se deosebeste? In esenta, cu nimic, pentru ca principiile care guverneaza o astfel de afacere sunt aceleasi, instrumentele sunt aceleasi, doar conceptia noastra despre cei care conduc astfel de afaceri e diferita comparativ cu un antreprenor stereotip. Dar nici acestia nu sunt in esenta diferiti: sunt tot indivizi pasionati de ceea ce fac si care doresc sa monetizeze asta. Si chiar daca au o alta structura, faptul ca isi folosesc creativitatea ii poate ajuta sa fie creativi si in dezvoltarea afacerii. Sau, chiar daca creativitatea ii face sa fie structurati diferit, pot oricand sa isi aleaga un partener de afacere care sa ii completeze, acest lucru putand fi incadrat in solutiile “creative”.
Am ajuns sa discutam si in Romania de industrii creative si, astfel, sa ne punem problema antreprenoriatului in acest domeniu, pentru ca in ultimii ani industriile creative au devenit una dintre cele mai importante arii de dezvoltare economica. Din 1990 si pana in prezent, industriile creative sunt una dintre zonele economice cu cea mai spectaculoasa evolutie in anumite regiuni geografice cum ar fi Australia, Hong Kong, Singapore, Noua Zeelanda si Marea Britanie, iar contributia acestora este recunoscuta nu numai in dezvoltarea economica locala, ci si in expansiunea pe piete internationale.
Dar sa revenim la problema antreprenoriatului in aceasta zona si la cum trebuie gandit si verificat un astfel de business. Indiferent de tipul de afacere ales, aceasta trebuie sa raspunda unui set de intrebari. Prima intrebare la care care trebuie sa raspunda un startup creativ, dar si unul non-creativ este urmatoarea: care este nevoia careia afacerea ii raspunde? Poate parea banal, dar chiar si in cazul in care un fotograf, de exemplu, doreste sa-si deschida o afacere ar fi bine sa-si puna aceasta intrebare. In cazul lui raspunsul ar putea fi nevoia de a avea amintiri frumoase, nevoia de a utiliza fotografii de calitate, nevoia de culturalizare (daca decide sa deschida o expozitie sau sa publice o carte). Mergand mai departe cu intrebarile, urmatoarele ar fi: care este value proposition-ul propus de mine ca antreprenor in industriile creative? Cum voi comunica cu clientii mei, care sunt canalele prin care vor afla de oferta mea etc?
Indiferent in care zona a industriilor creative decideti sa va deschideti o afacere, fie ca este vorba de dans (aici cel mai bun exemplu este Irlanda, care prin succesul inregistrat de Riverdance a demonstrat ce se poate realiza plecand de la o piesa realizata pentru un spectacol la Eurovision; acestia au generat un interes crescut nu numai pentru cultura irlandeza, cat si pentru alti artisti), fie ca este vorba de productia de film (de exemplu Noua Zeelanda care a demonstrat prin cateva pelicule capacitatile regizorilor autohtoni), se pot realiza afaceri frumoase daca se respecta regulile de baza ale unei initiative antreprenoriale.
In asemenea afaceri este bine sa existe echipe antreprenoriale care sa se completeze reciproc. Creativii au, de cele mai multe ori, tendinta sa se indeparteze de afacerea de baza, asa ca au nevoie de un partener care sa preia rolul managerului. La fel ca in orice afacere, atunci cand pleci la drum ai doua palarii: una care este tehnicianul, in acest caz creativul care stie sa faca produse sau sa ofere servicii, si o palarie reprezentata de managerul afacerii care va intra in conflict cu creativul de foarte multe ori, deoarece acesta va cauta sa fie cat mai eficient, pe cand creativul va incerca sa fie cat mai original in ceea ce face si sa ofere produse sau servicii cat mai noi. Din pacate, de cele mai multe ori acest conflict intern va determina esecul afacerii, asa ca e de preferat sa porniti la drum intr-o echipa care sa se completeze si in care sa existe intelegere si respect pentru valorile fiecaruia.
In loc de concluzie, o sa citez un paragraf din cartea lui Eric Reise – “The lean Startup" – how today’s entrepreneurs use continuous innovation to create radically successful business”. Acesta mentioneaza cinci principii pentru un startup care cred ca se aplica la fel de bine si in industriile creative.
1. Antreprenori sunt oriunde – nu e nevoie sa lucrezi intr-un garaj ca sa-ti faci un startup. Conceptul de antreprenor se refera la toti cei care lucreaza in limitele definitiei unui startup, se refera la intuitie umana cu ajutorul careia se creeaza produse sau servicii in conditii de incertitudine;
2. Antreprenoriatul reprezinta management – un startup este o institutie, asa ca necesita un set de abilitati si decizii care sa poata fi implementate in conditiile de incertitudine in care iti desfasori activitatea;
3. Invatarea continua – deoarece un startup nu exista doar pentru a face bani sau pentru a produce ceva si a satisface clientul, aceasta exista pentru a invata continuu cum sa construiesti o afacere sustenabila;
4. Construieste-Masoara-Invata - activitatea fundamentala a unui startup este de a transforma idei in produse sau servicii, sa evalueze sau masoare cum raspund clientii si sa invete cum sa pivoteze afacerea, astfel incat sa raspunda cat mai bine unei nevoi din piata.
5. Innovation accounting – aici ma gandesc la responsabilitate, incredere si inovatie, deoarece, pentru a imbunatati rezultatele si oferta unui startup, trebuie sa te reinventezi continuu. Chiar daca uneori trebuie sa va concentrati pe lucruri “plictisitoare” pentru un creativ, cum ar fi: cum sa masurati si sa prioritizati munca, sau cum sa stabiliti noi repere, sunt convins ca pasiunea ce v-a determinat sa porniti pe acest drum va invinge si va veti folosi in continuare creativitatea pentru a transforma aceasta rutina in ceva in care credeti.