Factura sociala a bugetului trebuie redusa de urgenta
Politica fiscala din Romania a condus la dezechilibre bugetare structurale puternice, iar "factura sociala a bugetului" trebuie redusa de urgenta pentru a nu ajunge ca in situatia Greciei.Sistemul public de pensii este cel care inregistreaza cel mai puternic dezechilibru, cheltuielile cu pensiile fiind nesustenabile pe termen lung.
"Sistemul de pensii are o problema serioasa dupa esecul de la Curtea Constitutionala (n.r. - imposibilitatea de a taia pensiile cu 15%), mai ales ca si la nivel de logica juridica trebuie sa avem bun simt pentru ca, altfel, masurile sunt dezastruoase la nivel economic. Inca mai avem sanse sa rezolvam problema bugetului asigurarilor sociale, dar nu mai avem ragaz sa amanam reformele", a explicat Ionut Dumitru (foto), presedintele Consiliului Fiscal.
Dumitru a realizat, impreuna cu ceilalti membrii ai Consiliului Fiscal, o radiografie detaliata a situatiei finantelor publice din Romania, in urma careia a rezultat ca situatia actuala nu este deloc roz.
Statul nu este capabil sa colecteze eficient taxele si impozitele, iar contribuabilii - atat populatia cat si companiile - se folosesc de scaparile legii pentru a nu-si achita darile, conformarea fiscala in Romania fiind aproape cea mai scazuta din Uniunea Europeana.
"Istoric vorbind se vede clar ca a crescut conformarea fiscala mai mult cand s-au redus cotele CAS spre exemplu, dar ulterior a scazut. Economia subterana este mai senzitiva la cotele de CAS decat la cotele de impozit pe venit. Ideea este ca zaharelul sa fie insotit si de bat. Atunci cand dai un stimulent fiscal, sa inaspresti pedepsele pentru evaziunea fiscala", a adaugat presedintele Consiliului Fiscal.
Economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, a fost ales presedinte al Consiliului Fiscal, iar functia de vicepresedinte este ocupata de reprezentantul BNR, Razvan Stanca. Din Consiliul Fiscal mai fac parte Silviu Seitan (Institutului Bancar Roman), Lucian Liviu Albu (Academia Romana) si Tatiana Mosteanu (ASE Bucuresti).
Ultimul loc in UE in functie de nivelul veniturilor bugetare
Veniturile bugetare au avut o pondere de aproximativ 32 – 33% din Produsul Intern Brut in Romania in perioada 2000-2009, cel mai ridicat nivel fiind inregistrat in anul 2000, cand au reprezentat 33,8%. Anul trecut, veniturile bugetare s-au situat la un nivel de 32,1% din PIB.La prima vedere putem spune ca nivelul veniturilor este ridicat (o treime din PIB), insa comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeana stam foarte prost. Romania se afla in 2009 pe ultimul loc printre cele 27 de state din UE in functie de nivelul veniturilor bugetare totale ca pondere in PIB. Media la nivelul UE indica o pondere a veniturilor in PIB de 42,2%, iar Suedia se situeaza cel mai bine in clasament cu o pondere de 55,7% in 2009.
Statul roman colecteaza cele mai multe venituri din impozite si taxe (28% din PIB in 2009), mai ales din impozitele indirecte (adica cele suportate de consumatorii finali) si din contributii sociale, incasarile statului din venituri nefiscale fiind reduse (4,1% din PIB).
Ponderea veniturilor fiscale in PIB in 2009:
- Impozite directe = 6,6%
- Impozite indirecte = 11%
- Contributii sociale = 10,4%
Gospodariile din Romania sunt cele care platesc cele mai multe impozite directe, insa desi cota unica de impozit pe venit de 16% a fost introdusa in 2005 (si s-a renuntat la impozitarea progresiva) gradul de conformare la plata al romanilor a scazut drastic fata de 2004. Gradul de conformare la plata a crescut ulterior, dar in 2008 s-a inregistrat o plafonare, semn ca romanii nu sunt dispusi sa plateasca taxe mai mari.
In plus, colectarea impozitelor si taxelor nu este deloc eficienta in Romania, fapt demonstrat prin discrepanta dintre rata de impozitare de 16% a veniturilor gospodariilor si rata implicita de taxare a acestora, de 6% din anul 2008. Practic, desi statul ar trebui sa colecteze 16% din veniturile din economie, autoritatile reusesc sa obtina doar 6%, Romania clasandu-se pe ultima pozitie in UE in functie de rata implicita de taxare a veniturilor.
Rata implicita de taxare este calculata ca raport intre incasarile din impozitul pe venitul gospodariilor (ajustat cu veniturile de capital) si remunerarea salariatilor (conturile nationale).
Statul nu se descurca mai bine nici cand vine vorba de impozitarea companiilor, rata implicita de taxare a acestora fiind de 5,3% in 2008 comparativ cu rata legala de 16%.
La capitolul impozite indirecte statul obtine cele mai mari incasari din Taxa pe Valoarea Adaugata, aceasta fiind suportata de consumatorii finali. Veniturile obtinute din TVA au reprezentat 6,8% din PIB in 2009, an in care consumul deja se afla pe o panta descendenta. Rata implicita a TVA (calculata ca raport intre incasarile din TVA si consumul privat) nu a fost, insa, identica cu cea legala. Astfel, in 2009 cand TVA era de 19%, rata implicita de TVA era de doar 10,8%.
Romanii nu vor sa scoata mai multi bani din buzunar pentru asigurari sociale
Evaziunea fiscala in domeniul contributiilor de asigurari sociale este una dintre cele mai mari probleme cu care trebuie sa se confrunte statul roman la ora actuala.Desi nivelul cotelor totale de contributii sociale din Romania platite de catre angajatori si angajati s-a redus in 2009 la 43% fata de 55% cat era in 2001, gradul de conformare la plata al contribuabililor este foarte redus.
Incasarilea statului din contriutii sociale reprezentau in 2009 doar 10,4% din PIB, in timp ce media Uniunii Europene era de 12,6%, ocupand locul 20 in clasamentul celor 27 de state membre. Cel mai bine la acest capitol se claseaza Franta, unde ponderea in PIB a veniturilor din contributii sociale era de 18,3% in 2009.
Pe de alta parte, rata implicita de taxare in cazul contributiilor la asigurarile sociale a fost de doar 24,8%, semn ca angajatorii si angajatii romani nu vor sa scoata mai multi bani din buzunar pentru asigurarile sociale.
Romanii considera ca nivelul contributiilor pe care le platesc la bugetul asigurarilor sociale este prea ridicat, cel putin comparativ cu cel inregistrat in alte state, motiv pentru care incearca sa evite aceste obligatii fiscale. Spre exemplu, in tara vecina Bulgaria cota totala de contributii la asigurarile sociale a fost de 30,5% in 2009, cu aproape 14 puncte procentuale mai redusa decat in Romania.
Statul cheltuieste 70% din venituri pe salarii si pensii
Desi are venituri de pana la 33% din PIB, statul roman are cheltuieli ce reprezinta peste 40% din PIB, fapt ce a condus in 2009 la un deficit bugetar efectiv de peste 7% din PIB. Deficitul bugetar ar fi fost, poate, mult mai bine vazut de investitori si economisti daca statul ar fi cheltuit prea mult pe investitii, spre exemplu. Insa, cei mai multi bani de la buget se duc pe plata pensiilor si salariilor.Cheltuielile de asistenta sociala si de personal s-au ridicat in 2009 la 24,1% din PIB, reprezentand mai bine de jumatate din totalul cheltuielilor. Spre comparatie, cheltuielile de capital au avut o pondere de doar 5,4% din PIB anul trecut, semn ca investitiile nu au fost o prioritate pentru stat.
Asa cum se claseaza pe ultimul loc in ceea ce priveste veniturile bugetare, Romania se afla si pe ultimul loc in Uniunea Europeana in functie de nivelul cheltuielilor publice.
Cheltuielile cu bugetarii au crescut foarte rapid in ultimii ani, atat ca urmare a sporirii numarului angajatilor publici, cat si a cresterii rapide a salariilor acestora (plus 150% in 2008 fata de 2004, comparativ cu plus 100% in sectorul privat).
Numarul angajatilor de la stat se ridica in 2008 la 1,4 milioane, iar pana in mai 2010 s-a redus cu doar 42.000 de persoane.
Ponderea cheltuielilor de personal in total venituri bugetare a fost de 33% in 2009 in Romania, in timp ce ponderea cheltuielilor cu pensiile s-a ridicat la 36,8%. Practic, aproximativ 70% din veniturile bugetare se duc pe plata pensiilor si a salariilor.
In Romania existau la finalul anului 2009 aproape 5,7 milioane de pensionari, in timp ce numarul contribuabililor era mai redus. Datele statistice arata ca in 1991 existau 2 salariati care asigurau veniturile unui pensioner, iar in prezent 0,8 salariati contribuie pentru o pensie.
Ce solutii avem?
Membrii Consiliului Fiscal, care au un mandat pe o perioada de noua ani, au prezentat ieri si o serie de solutii si propuneri pentru rezolvarea problemelor structurale de la nivelul finantelor publice.1. Consolidarea fiscala, ce presupune reducerea deficitului bugetar preponderent prin reducerea cheltuielilor bugetare. In acest sens
prioritare sunt:
- reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii din sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii (pe baza principiului contributivitatii, eliminarea pensiilor speciale si cresterea varstei de pensionare efective) si a celui de ajutoare sociale;
- eliminarea risipei si cresterea eficientei in alocarea fondurilor.
2. Imbunatatirea infrastructurii – factor cheie al asigurarii cresterii economice durabile prin:
- absorbtia rapida a fondurilor europene;
- parteneriate public-privat;
- consolidarea fiscala, care va crea spatiu fiscal pentru cresterea cheltuielilor de capital (in acest sens sunt esentiale bugetarea multianuala si elaborarea unei strategii coerente de investitii publice la nivel national si ierarhizarea rationala a prioritatilor la nivel local).
3. Definirea prioritatilor in ceea ce priveste veniturile publice astfel:
- reducerea evaziunii fiscale;
- eliminarea exceptiilor si cresterea bazei de impozitare;
- simplificarea sistemului de taxe;
- alinierea impozitelor pe avere la standarde europene;
- cresterea veniturilor nefiscale prin mai buna administrare a activelor aflate in proprietatea statului sau a celor concesionate si cresterea redeventelor pentru exploatarea resurselor naturale.
4. Elaborarea unei strategii coerente de management a datoriei publice
