De ce se opun bancile unei legi a insolventei persoanelor fizice?
Lipsa pe plan local a unei reglementari a insolventei pentru persoanele fizice reprezinta o problema pentru ca, desi regulamentul 1346/2000 al Uniunii Europene obliga acest lucru (o lege care sa se aplice si persoanelor fizice aflatie in situatia de supraindatorare), din pacate, dupa aproape trei ani la aderare Romania nu are aceasta reglementare, iar bancherii chiar se opun, a explicat, intr-un interviu acordat Wall-Street, fondatorul casei de avocatura Piperea si Asociatii.
“Clasa politica a ignorat aceasta necesitate, iar singurii care se opun acestei reglementari sunt bancherii, pe motiv ca nu ar fi oportuna din punct de vedere economic, in conditiile in care se simte cresterea gradului de indatorare a romanilor si avansul creditelor neperformante. Bancherii considera ca o astfel de lege, care sa “salveze” debitorii, ar duce la o crestere a ratei de neperformanta a creditelor pentru ca foarte multi debitori ar renunta la plata datoriilor incercand sa se salveze prin procedura de insolventa”, a explicat avocatul Piperea.
Aceasta abordare este gresita, Gheorghe Piperea explicand ca este “iritant” din perspectiva unui cetatean al Uniunii Europene: daca o reglementare a insolventei persoanelor fizice exista in toate tarile membre UE, atunci ar trebui sa se aplice si in Romania.
“In al doilea rand, este iritanta si aroganta bancilor care ne percep pe noi, romanii, ca niste hoti, in conditiile in care primele 4-5 banci din sistem au castigat din 2003 si pana acum aproximativ 8 miliarde de euro din creditele de retail”, sustine avocatul.
Bancile isi vand creditele neperformante, creantele aferente, unor societati specializate in recuperarea datoriilor. Un lucru corect si concurential in opinia lui Piperea, pentru ca acesta este obiectul de activitate a societatilor de recuperare, dar atunci cand acestea sunt subsidiare ale bancii lucrurile se complica.
Totusi, majoritatea bancilor au cate o subsidiara care se ocupa cu colectarea de creante, mecanism care, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, incalca legea bancara si Codul Civil. Astfel, bancile vand aceste creante, le scot in afara bilantului, nu mai constituie provizioane si isi pastreaza o solvabilitate foarte buna.
“Exista o banca foarte mare in Romania, o banca din top 5, care are o subsidiara cu un capital social de 5.000 de lei, iar in lunile iulie si august subsidiara a cumparat creante in valoare de aproximativ 45 milioane euro de la banca-mama. Probabil a preluat aceste creante la 20% din valoarea lor, prin imprumut de la banca-mama. Asadar, solvabilitatea bancii este doar aparenta pentru ca grupul se afla tot in groapa in care era si inainte”, a declarat Gheorghe Piperea.
Aceasta subsidiara doreste, de fapt, “sa temporizeze cumva sau sa amane sfarsitul acestui portofoliu urat de credite neperformante si mai are timp sa astepte un an pana cand sa execute clientii”, explica avocatul Piperea.
El adauga ca, daca subsidiara a dat 20 de lei pe creanta respectiva si vinde casa clientului executat cu 40 de lei (la o valoare de 100 de lei), entitatea tot a facut un profit de 100%.
“Banca Nationala ar trebui sa intervina in aceste practici ilegale si ar trebui, acolo unde lucrurile sunt foarte urate, sa intervina cu sanctiuni care sa mearga pana la retragerea autorizatiei de banca pentru astfel de operatiuni. Bancile isi creaza o solvabilitate de carton si pacalesc populatia si banca centrala”, concluzioneaza avocatul.
Valoarea restantelor la credite s-a ridicat in luna august a acestui an la aproximativ 1,5 miliarde euro, potrivit datelor publicate in buletinul lunar al Bancii Nationale a Romaniei, iar restantele mai mari de 30 de zile ale persoanelor fizice ajunsesera la circa 500 milioane euro.
Ionescu, Coface: O banca a propus spre vanzare credite neperformante de 200 mil. euro
“Clasa politica a ignorat aceasta necesitate, iar singurii care se opun acestei reglementari sunt bancherii, pe motiv ca nu ar fi oportuna din punct de vedere economic, in conditiile in care se simte cresterea gradului de indatorare a romanilor si avansul creditelor neperformante. Bancherii considera ca o astfel de lege, care sa “salveze” debitorii, ar duce la o crestere a ratei de neperformanta a creditelor pentru ca foarte multi debitori ar renunta la plata datoriilor incercand sa se salveze prin procedura de insolventa”, a explicat avocatul Piperea.
Aceasta abordare este gresita, Gheorghe Piperea explicand ca este “iritant” din perspectiva unui cetatean al Uniunii Europene: daca o reglementare a insolventei persoanelor fizice exista in toate tarile membre UE, atunci ar trebui sa se aplice si in Romania.
“In al doilea rand, este iritanta si aroganta bancilor care ne percep pe noi, romanii, ca niste hoti, in conditiile in care primele 4-5 banci din sistem au castigat din 2003 si pana acum aproximativ 8 miliarde de euro din creditele de retail”, sustine avocatul.
Bancile isi vand creditele neperformante, creantele aferente, unor societati specializate in recuperarea datoriilor. Un lucru corect si concurential in opinia lui Piperea, pentru ca acesta este obiectul de activitate a societatilor de recuperare, dar atunci cand acestea sunt subsidiare ale bancii lucrurile se complica.
Totusi, majoritatea bancilor au cate o subsidiara care se ocupa cu colectarea de creante, mecanism care, potrivit avocatului Gheorghe Piperea, incalca legea bancara si Codul Civil. Astfel, bancile vand aceste creante, le scot in afara bilantului, nu mai constituie provizioane si isi pastreaza o solvabilitate foarte buna.
“Exista o banca foarte mare in Romania, o banca din top 5, care are o subsidiara cu un capital social de 5.000 de lei, iar in lunile iulie si august subsidiara a cumparat creante in valoare de aproximativ 45 milioane euro de la banca-mama. Probabil a preluat aceste creante la 20% din valoarea lor, prin imprumut de la banca-mama. Asadar, solvabilitatea bancii este doar aparenta pentru ca grupul se afla tot in groapa in care era si inainte”, a declarat Gheorghe Piperea.
Aceasta subsidiara doreste, de fapt, “sa temporizeze cumva sau sa amane sfarsitul acestui portofoliu urat de credite neperformante si mai are timp sa astepte un an pana cand sa execute clientii”, explica avocatul Piperea.
El adauga ca, daca subsidiara a dat 20 de lei pe creanta respectiva si vinde casa clientului executat cu 40 de lei (la o valoare de 100 de lei), entitatea tot a facut un profit de 100%.
“Banca Nationala ar trebui sa intervina in aceste practici ilegale si ar trebui, acolo unde lucrurile sunt foarte urate, sa intervina cu sanctiuni care sa mearga pana la retragerea autorizatiei de banca pentru astfel de operatiuni. Bancile isi creaza o solvabilitate de carton si pacalesc populatia si banca centrala”, concluzioneaza avocatul.
Valoarea restantelor la credite s-a ridicat in luna august a acestui an la aproximativ 1,5 miliarde euro, potrivit datelor publicate in buletinul lunar al Bancii Nationale a Romaniei, iar restantele mai mari de 30 de zile ale persoanelor fizice ajunsesera la circa 500 milioane euro.
Ionescu, Coface: O banca a propus spre vanzare credite neperformante de 200 mil. euro
De ce este necesara reglementarea insolventei persoanelor fizice?
Argumentul juridic
In Romania, ca tara membra a UE, aceasta reglementare trebuie sa existe, conform regulamentului 1346/2000 al UE, care impune reglementarea insolventei comerciantilor sau a persoanelor fizice pentru situatia de supraindatorare.
“Practic, la ora actuala, nu exista om angajat, care sa nu fie imprumutat, dar evident ca atunci cand se exagereaza se ajunge la situatiile de supraindatorare. De asemenea, sunt persoane care acum, in absenta unei legi a insolventei, isi fac un obicei din a se imprumuta de la mai multe banci, asa numitii debitori profesionisti. Dar acestea sunt cazurile exceptionale, cel mult 10% din cei 4 milioane de romani indatorati la banci pentru creditele de retail” sustine Piperea, care este si profesor doctor universitar.
Din restul de 3,6 milioane de romani care au credite de retail, care nu sunt fraudulosi, dar afectati de criza economica, unii au fost concediati, iar altora le-au fost taiate salariile, astfel ca nu au mai putut sa isi achite ratele la banca.
“Mai mult, pentru ca multi dintre romani s-au imprumutat in euro (deoarece era mult mai ieftin sa iei credit in moneda europeana), au fost afectati si de evolutia cursului de schimb”, a mai spus Gheorghe Piperea.
Cu sau fara existenta unei reglementari a insolventei persoanelor fizice, bancile tot pierd. Astfel, daca debitorul este somer nu are cum sa isi achite datoriile, iar daca i se vinde casa, atunci procedura de executare silita va dura 2-3 ani.
“Pe de alta parte, daca banca vinde acum casa supraevaluata acum 2-3 ani, tot nu este eficient. Un apartament care acum 2-3 ani era evaluat, sa spunem la 100 de lei, acum valoreaza pe piata libera 40-50 de lei, iar la executare silita se obtin doar 30 de lei, daca se gaseste un cumparator”, explica Piperea.
Motivul social
Avocatul Gheorghe Piperea sustine ca aceste situatii de supraindatorare vor conduce la o problema sociala foarte grava, timp in care bancile sunt nevoite sa constituie provizioane pentru 100% din valoarea creditelor neperformante.
“Ca banca, incerci sa executi debitorul, sa vezi ce bunuri are, si ajungi la concluzia ca fie nu detine bunuri, fie ca au o casa si ii poti executa. In momentul in care ai aflat ca pe locuinta poti obtine 30% din valoarea initial evaluata, evident ca banca a pierdut 70% din banii imprumutati. Singurul lucru pe care banca il castiga este ca, dupa 3 ani de executare silita, obtine inapoi provizionul constituit initial, dar tot pierde 70% din banii imprumutati”, explica fondatorul casei de avocatura Piperea si Asociatii.
In Romania, ca tara membra a UE, aceasta reglementare trebuie sa existe, conform regulamentului 1346/2000 al UE, care impune reglementarea insolventei comerciantilor sau a persoanelor fizice pentru situatia de supraindatorare.
“Practic, la ora actuala, nu exista om angajat, care sa nu fie imprumutat, dar evident ca atunci cand se exagereaza se ajunge la situatiile de supraindatorare. De asemenea, sunt persoane care acum, in absenta unei legi a insolventei, isi fac un obicei din a se imprumuta de la mai multe banci, asa numitii debitori profesionisti. Dar acestea sunt cazurile exceptionale, cel mult 10% din cei 4 milioane de romani indatorati la banci pentru creditele de retail” sustine Piperea, care este si profesor doctor universitar.
Din restul de 3,6 milioane de romani care au credite de retail, care nu sunt fraudulosi, dar afectati de criza economica, unii au fost concediati, iar altora le-au fost taiate salariile, astfel ca nu au mai putut sa isi achite ratele la banca.
“Mai mult, pentru ca multi dintre romani s-au imprumutat in euro (deoarece era mult mai ieftin sa iei credit in moneda europeana), au fost afectati si de evolutia cursului de schimb”, a mai spus Gheorghe Piperea.
Cu sau fara existenta unei reglementari a insolventei persoanelor fizice, bancile tot pierd. Astfel, daca debitorul este somer nu are cum sa isi achite datoriile, iar daca i se vinde casa, atunci procedura de executare silita va dura 2-3 ani.
“Pe de alta parte, daca banca vinde acum casa supraevaluata acum 2-3 ani, tot nu este eficient. Un apartament care acum 2-3 ani era evaluat, sa spunem la 100 de lei, acum valoreaza pe piata libera 40-50 de lei, iar la executare silita se obtin doar 30 de lei, daca se gaseste un cumparator”, explica Piperea.
Motivul social
Avocatul Gheorghe Piperea sustine ca aceste situatii de supraindatorare vor conduce la o problema sociala foarte grava, timp in care bancile sunt nevoite sa constituie provizioane pentru 100% din valoarea creditelor neperformante.
“Ca banca, incerci sa executi debitorul, sa vezi ce bunuri are, si ajungi la concluzia ca fie nu detine bunuri, fie ca au o casa si ii poti executa. In momentul in care ai aflat ca pe locuinta poti obtine 30% din valoarea initial evaluata, evident ca banca a pierdut 70% din banii imprumutati. Singurul lucru pe care banca il castiga este ca, dupa 3 ani de executare silita, obtine inapoi provizionul constituit initial, dar tot pierde 70% din banii imprumutati”, explica fondatorul casei de avocatura Piperea si Asociatii.
Ce se intampla cand un simplu particular obtine insolventa?
In situatia in care un debitor a cerut si a obtinut insolventa, si nu falimentul, atunci banca nu mai este obligata sa constituie un provizion pentru creditul restant, sustine Gheorghe Piperea.
El subliniaza ca unele banci au regulamente interne conform carora constituie provizioane, desi Banca Nationala nu le obliga.
“In momentul in care se deschide o procedura de insolventa, banca nu mai este obligata sa constituie un provizion si, in plus, persoana fizica poate adopta un plan de reorganizare conform caruia, spre exemplu, in 2 ani de zile isi va restructura afacerile in asa fel incat sa plateasca si creantele vechi, dar si pe cele care curg dupa aceasta perioada. Iar daca in 2 ani persoana face rost de bani, primeste o mostenire spre exemplu, atunci achita 75% din creanta si se inchide procedura de insolventa”, detaliaza Piperea.
Astfel, banca poate apela la executarea silita si ar castiga 30% din valoarea imprumutata sau poate acorda debitorului posibilitatea de a se reoganiza si de a obtine 75% din creanta, fara a mai fi obligata sa constituie provizioane.
“Daca nu se poate o reorganizare judiciara, si este posibil ca in 30-40% din situatii sa nu fie posibil, atunci falimentul dureaza 5 luni, iar banca in loc sa tina provizionul aferent creditlui blocat timp de 3 ani, cat dureaza executarea silita, il tine doar 5 luni”, a mentionat Piperea.
Prin aplicarea unei reglementari a insolventei persoanelor fizice bancile nu ar castiga doar timp, ci si potentiali noi clienti, sustine avocatul Piperea, care specifica ca, in prezent, restantierii ajung in Biroul de Credit si timp de 5 ani nu mai pot accesa imprumuturi.
“Exista 4 milioane de clienti de retail in toata tara si 40 de banci, deci toate se bat pe aceste milioane de romani. Dar asta se intampla in anul 2008, pentru ca in 2009 o sa concureze doar pentru 3 milioane de clienti deoarece un milion o sa fie someri si, in consecinta, probabil ca multe banci o sa dispara din cauza ca nu vor mai avea cui sa vanda credite”, sustine avocatul.
Daca persoana fizica obtine beneficiul de la judecator, deoarece judecatorul este cel care acorda beneficiul unei stergeri de datorii, atunci falitul poate sa redevina cetatean onest care poate sa fie din nou client al bancilor, a adaugat Piperea.
Spre comparatie, in Statele Unite ale Americii, anul acesta, sunt aproximativ 1,2 milioane de falimente personale pe rolurile instantelor americane, cu 200.000 mai multe decat falimentele de corporatii.
El subliniaza ca unele banci au regulamente interne conform carora constituie provizioane, desi Banca Nationala nu le obliga.
“In momentul in care se deschide o procedura de insolventa, banca nu mai este obligata sa constituie un provizion si, in plus, persoana fizica poate adopta un plan de reorganizare conform caruia, spre exemplu, in 2 ani de zile isi va restructura afacerile in asa fel incat sa plateasca si creantele vechi, dar si pe cele care curg dupa aceasta perioada. Iar daca in 2 ani persoana face rost de bani, primeste o mostenire spre exemplu, atunci achita 75% din creanta si se inchide procedura de insolventa”, detaliaza Piperea.
Astfel, banca poate apela la executarea silita si ar castiga 30% din valoarea imprumutata sau poate acorda debitorului posibilitatea de a se reoganiza si de a obtine 75% din creanta, fara a mai fi obligata sa constituie provizioane.
“Daca nu se poate o reorganizare judiciara, si este posibil ca in 30-40% din situatii sa nu fie posibil, atunci falimentul dureaza 5 luni, iar banca in loc sa tina provizionul aferent creditlui blocat timp de 3 ani, cat dureaza executarea silita, il tine doar 5 luni”, a mentionat Piperea.
Prin aplicarea unei reglementari a insolventei persoanelor fizice bancile nu ar castiga doar timp, ci si potentiali noi clienti, sustine avocatul Piperea, care specifica ca, in prezent, restantierii ajung in Biroul de Credit si timp de 5 ani nu mai pot accesa imprumuturi.
“Exista 4 milioane de clienti de retail in toata tara si 40 de banci, deci toate se bat pe aceste milioane de romani. Dar asta se intampla in anul 2008, pentru ca in 2009 o sa concureze doar pentru 3 milioane de clienti deoarece un milion o sa fie someri si, in consecinta, probabil ca multe banci o sa dispara din cauza ca nu vor mai avea cui sa vanda credite”, sustine avocatul.
Daca persoana fizica obtine beneficiul de la judecator, deoarece judecatorul este cel care acorda beneficiul unei stergeri de datorii, atunci falitul poate sa redevina cetatean onest care poate sa fie din nou client al bancilor, a adaugat Piperea.
Spre comparatie, in Statele Unite ale Americii, anul acesta, sunt aproximativ 1,2 milioane de falimente personale pe rolurile instantelor americane, cu 200.000 mai multe decat falimentele de corporatii.
Ce se poate face in momentul acesta?
Avocatul Gheorghe Piperea a propus un mecanism din care se extrage o procedura aplicabila simplilor particulari, aplicand direct in dreptul intern textul din regulamentul 1346/2000 al UE, mizand pe interzicerea discriminarii.
“Este o discriminare intre cetateanul francez - care si la el in tara, si in Romania, poate sa dea faliment - si cetateanul roman, care nici in Romania, si nici in Franta nu poate sa dea faliment intrucat nu are o lege nationala ce sa ii permita acest lucru”, explica Piperea.
Legea privind insolventa din Romania se aplica numai comerciantilor, dar prin aplicarea principiului 9 din regulamentul 1346/2000 se poate spune ca se aplica si insolventei simplilor particulari prin aplicarea directa a regulamentului. Asadar, trebuie considerat ca legea din Romania este completata cu acest principiu 9 din regulamentul 1346/2000 al UE.
“Sunt convins ca foarte multi judecatori vor spune ca acest lucru nu este posibil pentru ca nu avem o reglementare proprie, dar, pe de alta parte, tot judecatorii sunt cei care in ultimii 2-3 ani au ajuns la concluzia ca reglementarile europene referitoare la drepturile omului se pot aplica direct in dreptul intern”, explica avocatul.
Astfel, Gheorghe Piperea ii sfatuieste pe simpli particulari aflati intr-o situatie de supraindatorare se apeleze la judecator si sa solicite aplicarea procedurii de insolventa la fel ca in cazul unui comerciant.
“Este o discriminare intre cetateanul francez - care si la el in tara, si in Romania, poate sa dea faliment - si cetateanul roman, care nici in Romania, si nici in Franta nu poate sa dea faliment intrucat nu are o lege nationala ce sa ii permita acest lucru”, explica Piperea.
Legea privind insolventa din Romania se aplica numai comerciantilor, dar prin aplicarea principiului 9 din regulamentul 1346/2000 se poate spune ca se aplica si insolventei simplilor particulari prin aplicarea directa a regulamentului. Asadar, trebuie considerat ca legea din Romania este completata cu acest principiu 9 din regulamentul 1346/2000 al UE.
“Sunt convins ca foarte multi judecatori vor spune ca acest lucru nu este posibil pentru ca nu avem o reglementare proprie, dar, pe de alta parte, tot judecatorii sunt cei care in ultimii 2-3 ani au ajuns la concluzia ca reglementarile europene referitoare la drepturile omului se pot aplica direct in dreptul intern”, explica avocatul.
Astfel, Gheorghe Piperea ii sfatuieste pe simpli particulari aflati intr-o situatie de supraindatorare se apeleze la judecator si sa solicite aplicarea procedurii de insolventa la fel ca in cazul unui comerciant.
