Wall-Street.ro: Care sunt cele mai importante progrese facute, la nivel global, in privinta computerizarii si automatizarii locomotivelor? Care este situatia in Romania?

Amedeo Neculcea: Computerizarea locomotivelor s-a extins in legatura cu trei paliere de interes.

In primul rand vorbim de asigurarea unei deplasari sigure in raport cu celelalte trenuri aflate in miscare. Aceasta presupune integrarea unei interfete optimizate de comunicare a ordinelor privind circulatia cu infrastructura feroviara prin aducerea pe bordul locomotivei a semnalelor de circulatie, controlul continuu si reglarea automata a vitezei trenurilor (prin sistemele ERTMS sau similare).

Fara astfel de sisteme computerizate complexe amplasate in ambele arii de responsabilitate (infrastructura si locomotive) nu se poate gandi cresterea vitezei peste pragul 160 km/h.

Legat de acest tip de dotari, nu am intreprins nimic, pentru ca nici CFR SA nu a facut pasi in acest sens, iar viteza scazuta a trenurilor de marfa nu justifica astfel de investitii.

In al doilea rand vorbim de controlul parametrilor. In prezent, prin sistemele noastre electronice, avem un control permanent si in timp real privind pozitia si viteza locomotivei (TRAKER PROF), consumul de motorina (DMCC), consumul de energie electrica (CEL), transmisia datelor fiind asigurata cu un dispozitiv electronic mobil - TMD. Toate echipamentele in forma finala sunt concepute in Romania, cele mai multe la Institutul de Tehnica de Calcul (membra a Grampet Group).

A stapani numai cu hartia si creionul parcul de vagoane, un ‚monstru’ cu mii de capete in permanenta transformare, nu era o cale de urmat

Nu in ultimul rand, trebuie sa facem referire la optimizarea functionarii motoarelor. In cazul locomotivelor remotorizate nivelul de computerizare creste substantial. In ultimii 15 ani toate motoarele de locomotiva se construiesc avand incorporat un electronic control module (ECM) care comanda injectia si monitorizeaza toti senzorii amplasati pe motor (pentru presiune, temperatura, consum, etc.), diagnosticand starea motorului si comunicand pe un ecran de bord erorile de functionare, defectiunile, actionand totodata pentru adaptarea functionarii motorului in raport cu problemele aparute. GFR a remotorizat dupa un concept al inginerilor nostri de specialitate, pana acum, 19 locomotive diesel hidraulice.

WS: Ce inseamna activitatea de dezvoltare de solutii de digitalizare pentru Grupul Grampet - Grup Feroviar Roman?

Amedeo Neculcea: Se implinesc 15 ani de cand GFR a inceput dezvoltarea primei aplicatii informatice care viza sa gestioneze si sa stapaneasca un parc de vagoane in continua crestere si in continua miscare atat in tara cat si dincolo de frontiere.

A stapani numai cu hartia si creionul parcul de vagoane, un ‚monstru’ cu mii de capete in permanenta transformare, cale cunoscuta deja, de inginerii de exploatare, nu era una de urmat.

Nu a existat o strategie in inventie si inovare ci doar valoare profesionala, spontaneitate si sustinere inteligenta a tuturor ideilor bune.

Aplicatia a fost un succes, dupa ea urmand alte 16 aplicatii (implementate deja) si inca 10 in dezvoltare.

Desi aparent paradoxal, nu a existat o echipa in partea de proiectare a aplicatiilor informatice, iar situatia se explica astfel:

  • ideile noi si proiectele aplicatiilor erau generate de regula, de ingineri de exploatare, cu experienta si cunostinte solide in domeniu, care de cele mai multe ori aveau si statut de manager in companie
  • specificul activitatii de transport care face ca aceasta sa nu poata fi stocata sau perfect controlata, serviciul de transport fiind livrat simultan cu productia acestuia, impune ca efortul de organizare sa fie unul esential; prin urmare gestionarea inteligenta a informatiei este vitala. Astfel, ,,spatiul" ce prezenta potential de digitalizare era unul urias. Toate ideile bune au prins viata si s-au dezvoltat insular sub forma unor produse informatice in expansiune, pana cand, in urma cu 4-5 ani a fost reperata, in mod firesc necesitatea interconectarii lor.

Asadar nu a existat o strategie in inventie si inovare ci doar valoare profesionala, spontaneitate si sustinere inteligenta a tuturor ideilor bune.

Pe de alta parte, Institutul de Tehnica de Calcul, odata cu intrarea in Grampet Group a catalizat procesul de digitalizare al GFR punand in opera majoritatea proiectelor propuse de specialistii nostri.

Trebuie mentionat ca in ultimii ani dispunem de un project manager care se ocupa de interfata dintre GFR si ITC, foarte implicat si util in armonizarea acestei relatii si unul dedicat implementarii ERP in ariile de activitate Financiar, Contabilitate, gestiune stocuri.

De asemenea, Departamentul IT al GFR a asigurat toata arhitectura hardware necesara bunei functionari a aplicatiilor informatice (servere, retele, terminale, sisteme de securitate informatica, etc.)

WS: Ce solutii IT a implementat pana in prezent GFR in cadrul companiei, dar si in relatia cu partenerii sai?

Amedeo Neculcea: Exista o categorie de solutii informatice ,,clasice", integrate intr-un ERP care rezolva problemele departamentelor Financiar si Contabilitate, dar care necesita un efort de customizare accentuat, rezultat din specificitatea domeniului de activitate, pe de o parte si din aceea ca obiectivul este ca la nivelul intregului Grup Grampet sa fie utilizat un singur sistem ERP integrant.

O alta categorie a aplicatiilor informatice sunt cele care simplifica procesele interne ale companiei (monitorizarea vagoanelor pe sectii, statii si linii industriale, monitorizarea locomotivelor, comandarea personalului de deservire a trenurilor, programarea trenurilor, antecalculul costurilor de transport, managementul documentelor, etc.).

Cea de a treia categorie a aplicatiilor vizeaza transparentizarea, simplificarea si automatizarea relatiei informationale a GFR cu clientii sai, cu efecte deja verificate si dovedite in imbunatatirea confortului beneficiarilor serviciilor nostri. Aceste produse informatice modeleaza procese precum comandarea vagoanelor goale, utilizarea scrisorilor de trasura in format electronic, monitorizarea expeditiilor, accesul la diverse nomenclatoare, furnizarea automata de rapoarte, etc.

Toate tarile europene au dezvoltat propriile sisteme informatice si de aceea, in prezent, una din marile provocari la nivelul continentului este interoperabilizarea acestor sisteme si construirea celor noi

Digitalizarea relatiei cu beneficiarii este in primul rand o expresie categorica si indubitabila a orientarii noastre catre client. Incercam mereu sa ii surprindem in mod placut.

Digitalizarea simplifica totodata efortul nostru si al clientilor in indeplinirea obligatiilor legale si contractuale fara nici un fel de derogari de la standardele de calitate stabilite.

WS: Ce proiecte derulati in prezent si ce proiecte vor fi lansate in viitor?

Amedeo Neculcea: In prezent, derulam 10 proiecte informatice constand in noi module ale unor aplicatii existente sau in niste sisteme autonome care vizeaza simplificarea activitatii operationale a categoriilor itinerante de salariati (mecanici, sefi tren, revizori tehnici de vagoane), dezvoltarea scrisorii de trasura electronica internationale (CIM), interconectarea actualelor aplicatii si implementarea unor elemente de inteligenta artificiala.

WS: Ce inseamna digitalizarea pentru industria de transport feroviar din Romania? Unde ne aflam in prezent si care sunt cele mai importante provocari?

Amedeo Neculcea: Transportul feroviar presupune deplasarea intr-o retea in care accesul este cel mai puternic reglementat. Pe langa aceasta, nivelul redus al gradelor de libertate de care vehiculele feroviare beneficiaza in miscarea lor (in comparatie cu mijloacele de transport naval, aerian sau chiar rutier) face ca domeniul feroviar sa fie cel mai ofertant din perspectiva digitalizarii.

In Romania inceputurile informatizarii sunt strans legate de domeniul feroviar. In anii '70 au aparut primele aplicatii informatice in calea ferata, automatizarea fiind deja prezenta cu mult timp inainte. Din pacate toate tarile europene au dezvoltat in timp propriile sisteme informatice si de aceea, in prezent, una din marile provocari nu doar ale sistemului feroviar european ci ale Europei unite este interoperabilizarea acestor sisteme si construirea celor noi cu respectarea anumitor standarde.

In anul 2010 Agentia Europeana a Cailor Ferate a primit un mandat pentru revizuirea specificatiilor tehnice de interoperabilitate („STI”) referitoare la subsistemul „aplicatii telematice pentru transportul de marfa” („ATTM”), iar in 2015 a intrat in vigoare regulamentul UE cu privire la subsistemul ATTM, care acopera parametrii precum: colaborarea in retea si comunicarea, rapoartele de transfer, datele privind scriosarea de trasura, previziunea privind circulatia trenului, informatii privind intreruperea serviciului, etc.

Se poate vorbi, asadar de un camp de actiune urias in domeniul digitalizarii, iar noul subdomeniu al acesteia, inteligenta artificiala ofera oportunitati inca neexplorate.

Pentru ca toate aceste posibilitati sa nu fie simple fantezii trebuie ca specialistii mai multor domenii sa coaguleze ideile in proiecte realiste, a caror punere in scena sa implice costuri minime si beneficii in termeni de optimizare a fluxurilor, facilitare a deciziilor, inlesnire a comunicarii, maxime.

Sursa foto: Shutterstock