“Deocamdată parcursul procedural încă nu este finalizat, atunci când este publicată în Monitorul Oficial este adoptată final. Ea nu avea o aplicare imediată, apoi vom vedea efectele”, spune Bădescu.

Dacă proiectul legislativ care prevede eliminarea obligației retailerilor de a vinde 51% produse românești va fi promulgat, legea va intra în vigoare în termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. După acest moment, comercianții au la dispoziție șase luni să modifice contractele în desfășurare și abia după alte câteva luni am putea vedea primele efecte ale legii 321 în marile lanțuri de retail.

AICI găsiți modificările Legii 321 adoptate de Camera Deputaților în februarie 2020.

“Cred că principalul aspect al acestei legi pentru care a existat multe discuții în 2016 a fost că impunea niște restricții care erau pe undeva nejustificate și intervenea foarte abrupt în mecanismele de piață fără o argumentare, evaluare a efectelor care ar putea apărea”, explică George Bădescu.

În forma sa din 2016, legea obliga retailerii a căror cifră de afaceri depășea 2 milioane de euro să achiziționeze produsele din categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români. Mai mult, comercianții erau obligați să aloce 20% din spațiu special pentru producătorii locali.

Acesta adaugă că, în general, suprareglementarea - cum ar încadra această intervenție prin legea 321 - nu este modalitatea preferabilă când vorbim de piață: “Piața are o dinamică a ei, e bine să lăsăm mecanismele de piață să lucreze, ele produc concurență, care se manifestă într-o ofertă mai mare pentru consumator, un sortiment mai bogat și variat”.

Directorul executiv al AMRCR susține că toată piața a fost împovărată de modificările din 2016, nu doar retailerii: “Erau mecanisme deja testate, negociate, care funcționau și au fost eliminate fără a pune ceva în loc și nu cred că a fost în avantajul niciunuia, comerciant sau consumator”, spune Bădescu.

Acesta se referă la faptul că după ce au fost adoptate modificările care prevedeau procent de 51% produse românești la raft sau ca acestea să se achiziționeze de pe lanțul de aprovizionare scurt, normele de aplicare nu fost adoptate și actualizate la realitățile pieței.

“Legea nu a fost pusă în aplicare pentru că nu au fost emise normele metodologice, dar pe teren, ca să spun așa, procentul produselor românești la raft era mult mai mare pentru anumite produse. E adevărat că în cazul altora sezonalitatea climatică își spunea cuvântul, iar unele produse din lista legii erau sezoniere. Dar legea nu vorbea de produse românești, ci de produse de pe lanțul scurt de aprovizionare și aici a fost una dintre marile neînțelegeri ale acestei legi, că nu a fost definit”, explică Bădescu.

În noua formulă a legii, lanțul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct și presupune relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni.

“Urmează să fie detaliat de o lege secundară, cred că răspunde dinamicii pieței acest gen de definire”, adaugă Bădescu.

Cât despre prevederea potrivit căreia retailerii erau obligați să asigure 20% din suprafața totală pentru expunerea produselor românești, directorul AMRCR spune:

“Cred că fiecare retailer are o politică proprie în ceea ce privește promovarea produselor românești și chiar dacă nu are neapărat o zona dedicată, cum spunea legea, produsele românești se regăsesc cumulat pe o suprafață probabil mai mare decât 20%”.

Dacă mâine va fi promulgată legea, ce ar presupune pentru consumator? Dispar produsele românești de la raft?

“În lege nu se vorbea de produse românești, ci produse de pe lanțul scurt de aprovizionare. Prezența produselor românești pe rafturi este preponderentă, cu toate că există și perioade ce țin de motive obiective cum ar fi sezonalitatea sau o producție insuficientă, iar procentul să varieze”, explică Bădescu.

Se vor modifica prețurile - vor fi produsele românești mai scumpe acum?

“Aici a fost o mare discuție, când s-a adoptat legea au fost declarații ale susținătorilor care spuneau că prețurile vor scădea cu 20%, în 2016. Aș întreba, dacă prin lege putem să le scădem cu 20%, de ce să nu le scădem mai mult? Aici vedem totuși că intervenția birocratică autoritară în relațiile comerciale nu a dat niciodată rețeta de succes, când vorbim de reduceri de preț sunt mulți factori care sunt implicați. Cea mai bună modalitate de a asigura prețuri competitive este să existe o concurență competitivă între producători și comercianți”, consideră Bădescu.

“Marii retaileri din România sunt interesați de prezența produselor românești pe rafturi, consumatorii își doresc asta și este principala lor preocupare. Evident că avem și aspectul legat de prețuri în sensul că este posibil ca în anumite momente produsele românești, din diverse cauze sezoniere, să fie într-o proporție mai mică sau să aibă prețuri mai mari decât produsele care vin de pe alte piețe”, mai spune George Bădescu.

AICI găsiți modificările Legii 321 adoptate de Camera Deputaților în februarie 2020.

Sursa foto: George Rudy/Shutterstock