Actul legislativ care riscă chiar să blocheze piața este OUG 125/2022, discutată acum în Parlament, pentru a fi transformată în lege. Vorbim despre o modificare legislativă de impact în ceea ce privește activitatea colectorilor, salubriștilor, reciclatorilor, organizațiilor de implementare a răspunderii extinse a producătorilor, dar nu numai, explică Geanin Șerban. Potrivit datelor Asociației OIREP, ar putea fi afectate peste 2.300 de companii de colectare, salubritate și reciclare și peste 25.000 de producători din piață.

Cum funcționează sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului

Pentru că sună foarte tehnic, trebuie să explicăm cum funcționează responsabilitatea extinsă: producătorii generează deșeuri de ambalaje. Să luăm, de exemplu, un producător de bere: dozele, sticlele sau PET-urile în care se vinde produsul său se vor transforma, mai devreme sau mai târziu, în deșeuri. Scopul e ca aceste deșeuri să nu ajungă la groapa de gunoi, ci în economia circulară. De aceea, în UE a fost introdus sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului. Acesta are obligația de a colecta, valorifica, recicla și elimina produsele pe care le-a pus pe piață și care au devenit deșeuri.

Cum nimeni nu se așteaptă ca producătorul de bere să vină să strângă de la clienți sticle sau dozele goale, aici intervine un OIREP – ”Organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorului”. Acestea sunt interfața între cei care generează deșeurile și reciclatorii propriu-ziși. Ele preiau această responsabilitate a colectării, reciclării și valorificarea deșeurilor pentru companii, conform țintelor stabilite de legislație.

Deși acest model european, inventat în Suedia în anii ‘90, poate părea complicat, este atât de eficient încât și Statele Unite au început să îl adopte. O singură țară europeană a revenit la un model centralizat – Ungaria, care printr-o lege adoptată în 2021 a naționalizat practic domeniul reciclării.

Deșeu ”încredințat” vs. deșeu reciclat

Conform ordonanței dezbătute acum la Cameră, se dorește ca momentul în care cantitățile colectate și ajunse în curtea reciclatorilor români să poată fi raportate să fie după confirmarea acestora că le-au introdus în instalație. Înainte de ordonanță, cantitățile de deșeuri valorificate conform obligațiilor de mediu se raportau în sistemul public la momentul încredințării – adică atunci când ajungeau în curtea reciclatorului.

Comisia de Politică Economică din cadrul Camerei Deputaților a votat ca producătorii și OIREP-urile să platească, practic ca penalitate, suma de 2 lei /kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor de mediu și cantitățile care intră în procesul de reciclare. Însă în Comisia de Mediu din Cameră, formularea a fost schimbată.

În directiva europeană, sintagma „cantități care intră în operațiunea de reciclare” și care a fost transpusă integral în Legea 249, se referă la greutatea deșeurilor de ambalaj care vor fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor și nu la momentul reciclării. Problema, explică Geanin Șerban, este că ”cei pe care noi îi numim reciclatori sunt firme care au ca obiect producția de bunuri și își pot desfășura activitatea folosind atât materie primă virgină, cât și deșeuri. Decizia este a managementului respectivei firme, fără ca cineva din exterior să o poată influența”.

Am putea exporta deșeuri, deși nu ne atingem țintele

În plus, cadrul legislativ actual le impune reciclatorilor obligații privind limitarea cantităților de deșeuri gestionate, stocate, inclusiv cu privire la suprafața destinată stocării deșeurilor. Practic, dacă legea este aplicată de către organele de control (AFM, Garda de mediu), cantitățile de deșeuri ajunse la reciclator vor fi utilizate în timp optim, astfel încât să nu fie afectat mediul și reciclarea chiar să se întâmple.

Lipsa unei clarificări cu privire la faptul că acele cantități care au fost deviate de la depozitare și ajunse la reciclare sunt luate în calcul în momentul recepției va duce la întârzierea finanțării colectării, afirmă președintele Asociației OIREP Ambalaje. Or este importantă clarificarea, astfel încât să nu se permită celor interesați să interpreteze cum vor, susține el.

Practic, s-ar putea ajunge ca alții să plătească pentru ritmul de activitate al reciclatorului? ”Dacă legea rămâne așa, și anume ca momentul raportării să fie după reciclare, consecințele vor fi importante. Există posibilitatea ca, pentru a scăpa de această condiție suplimentară, deșeurile să meargă la export pentru că reciclatorii externi nu trebuie sa confirme nimic. Iar acest lucru se va întâmpla în condițiile în care oricum reciclatorii se plâng de cantități insuficiente din cauza lipsei colectării separate. Si da, putem discuta inclusiv despre acest lucru, despre o posibilă penalizare a colectorilor, respectiv salubriștilor pentru activitatea unui terț care nu face parte din contractul lor cu OIREP-urile”, spune Geanin Șerban.

De ce se va întâmpla asta? Deoarece colectorul sau salubristul colectează deșeurilor, le livrează reciclatorului, iar apoi trimite către un OIREP dosarul de trasabilitate. Dar OIREP-ul nu poate plăti decât după ce reciclatorul confirmă reciclarea respectivelor deșeuri.

De asemenea, deși exportul de deșeuri pare ceva dezirabil, în realitate el va crea probleme pentru întregul sector, fiindcă nu se vor mai putea atinge țintele de reciclare. Aceste obiective deja au crescut anul acesta cu 5% din 2023 și vor crește cu încă 5% din 2025. Ca urmare, cei care nu și-au îndeplinit obiectivele vor plăti penalitățile impuse prin lege, iar aici vorbim inclusiv despre retaileri și producători de alimente sau băuturi, pentru care vor creșteâde gestionare a deșeurilor de ambalaje - iar această creștere riscă să se vadă în prețurile la raft.

Fraudele continuă să fie o problemă

”Ce nu se spune aproape niciodată este faptul că, în România, în fiecare an se reciclează sute de mii de tone de deșeu de ambalaj”, afirmă Geanin Șerban. ”Marea parte a partenerilor noștri sunt corecți și chiar în condiții vitrege au depus eforturi pentru a continua reciclarea cantităților primite. Există, din nefericire, ca în fiecare domeniu, și unii care încearcă fraudarea”.

În ultimii ani, spune președintele Asociației OIREP Ambalaje s-au făcut pași importanți (inclusiv prin implementarea sistemului de raportare online – SIATD - a tuturor tranzacțiilor cu deșeuri de pe teritoriul României) pentru ca organele de control să dețină informații complete în timp real pentru stoparea fraudelor.

Teoretic, aceste reglementări trebuiau să elimine zona gri și să-i facă pe producătorii de ambalaje să fie mai atenți ce OIREP își aleg. Doar că, în forma care este acum în Parlament, nu vor avea acest efect, spunea Geanin Șerban.

2.000 de lei pe tona de ambalaje

Din păcate, nu pare să se fi realizat un minim studiu de impact referitor la efectele acestui OUG. Asociațiile din domeniu au transmis argumentat puncte de vedere, dar acestea au fost, în marea lor majoritate, ignorate de către AFM, afirmă Geanin Șerban

Care ar fi impactul financiar total al acestor penalități? Nu a fost calculat, dar știm că în România se introduc pe piață 2,4 milioane de tone de ambalaje și pentru realizarea obiectivelor e nevoie să fie colectate aproape 1,56 milioane de tone. Dacă pentru un procent chiar și mic din aceste cantități o sa existe incertitudine, dacă vor fi sau nu luate în calcul la realizarea obiectivelor, sumele plătite ca penalitate ar putea fi de ordinul 2.000 lei pentru fiecare tonă, chiar dacă toți din sistem și-au făcut treaba.

”Problema nu este una de conflict între producători, OIREP-uri și reciclatori, ci de clarificare a regulilor jocului. Nici OIREP-urile și nici producătorii nu au control asupra activității reciclatorilor, dar de acum depind de acest lucru.”

Am putea vedea scumpiri la raft

Cum va fi afectat consumatorul obișnuit? Lanțuri de retail, dar și producătorii de băuturi și produse alimentare riscă să nu își îndeplinească țintele de mediu care le revin prin legislație. Neputând să raporteze cantitățile colectate, riscă să achite această penalitatede 2 lei/kg, reprezentând diferența între țintele de colectare și cantitățile efectiv colectate. Ceea ce ar putea duce la scumpirea produselor respective la raft.

Mai mult decât atât, spune Geanin Șerban, discutăm despre dublă măsură și tratament discriminatoriu în cel puțin 3 cazuri. Avem un tratament diferit între stat și privat, deoarece în cazul primăriilor cantitățile vor fi luate în calcul ca înainte, doar producătorii și OIREP-urile urmând să plătească penalitatea. De asemenea, vedem un tratament discriminatoriu și între privați, pentru că cei cărora își vor realizat obiectivul prin SGR (sistemul garanție-returnare) li se vor lua în calcul cantitățile încredințate reciclatorului, în timp ce în cazul celor care își realizează obiectivtul prin OIREP li se iau în calcul cantitățile după reciclarea efectivă. În al treilea rând, este vorba despre o discriminare între reciclatorii interni și cei externi, explică președintele Asociației OIREP Ambalaje.

În piață se vorbește și despre un scenariu în care sistemul ar fi dus artificial într-un punct de criză, pentru ca apoi să poată fi justificate măsuri guvernamentale mai radicale. Pare plauzibil un astfel de scenariu? ”Pare plauzibil. Dar eu sper să nu se reușească implementarea lui. Dacă el există”, spune Geanin Șerban.

Care ar fi soluțiile pentru sectorul deșeurilor de ambalaje

Care ar fi soluția optimă? ”În acest moment, o soluție ar fi ca cei implicați efectiv în procesul de reciclare din România să fie ascultați. Atât noi, cât și reciclatorii avem o expertiză vastă și putem spune ce funcționează și ce nu funcționează pe piața din România. Nu ne dorim să se înțeleagă că suntem împotriva reglementărilor. Suntem pentru ele - dacă sunt implementate pentru a facilita activitatea de reciclare, pentru că obiectivul principal al activității noastre este să avem mai puține deșeuri depozitate și reintroducea a cât mai multor cantități de deșeuri ca și resurse, în economie.”

Modificările, în forma actuală din Parlament, pun piedică activității de reciclare a deșeurilor de ambalaje, susține Geanin Șerban. Dacă Ordonanța va fi aprobată în varianta promovată de AFM, ar urma trei consecințe majore și imediate. În primul rând, se va întârzia finanțarea colectării, atât a salubriștilor cât și a colectorilor. În al doilea rând, există riscul ca OIREP-urile să nu mai ia de la producători toate cantitățile deoarece nu vor ști cât din cele colectate vor fi și confirmate. În fine, vor crește artificial costurile cu sumele solicitate de reciclatori pentru confirmare.

Ce așteptări are Asociația OIREP Ambalaje de la Parlament, în acest moment? Comisia de mediu a aprobat recent varianta care spune că producătorii și OIREP-urile vor plăti 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile necesare realizării obiectivelor și cantitățile care intră în instalația de reciclare. Numai că aceste cantități nu sunt definite și fiecare le poate interpreta după bunul plac, afirmă Geanin Șerban.

”Noi considerăm că este necesar să fie definite astfel încât toți actorii din acest sistem să înțeleagă același lucru și să evităm impactul menționat mai sus. Este important sa fie stabilite clar cantitățile si momentul raportării. Noi suntem pentru completarea variantei din comisia de mediu cu definiția: «Cantitățile care intră în operațiunea de reciclare și care vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor, vor fi cantitățile confirmate de reciclator în SIATD ca recepționate, după eliminarea impurităților, altele decât materialul țintă»”, conchide Geanin Șerban.

Sursa foto: Shutterstock