"Volumul stocurilor care există deja fie în depozitele producătorilor, fie în depozitele distribuitorilor sau chiar şi în depozitele magazinelor vor fi comercializate fără sigla SGR, pentru că nu există vreun motiv ca acele recipiente să fie întoarse în fabrici. Unele dintre ele nici măcar nu au fost produse în România, iar din punct de vedere al protecţiei mediului, acesta ar fi un lucru care nu ne-ar ajuta cu nimic. Noi vom vinde toate acele stocuri şi pe măsură ce producătorii pun pe piaţă noile produse şi pe măsură ce se epuizează acele stocuri, bineînţeles că vor apărea pe raft ambalajele SGR. Asta înseamnă că, în prima săptămână, spre exemplu, ne aşteptăm să vedem pe rafturi doar acele produse care au termen de valabilitate mai mic de o săptămână şi care nu puteau fi produse decât în acel interval. Pe măsură ce Sistemul Garanţie-Returnare va funcţiona, toate aceste stocuri de apă plată, apă minerală, bere, vin, băuturi răcoritoare vor fi uşor-uşor vândute şi pe raftul magazinelor vom vedea ambalajele SGR, cele pentru care vom plăti o garanţie de 50 de bani", a spus ministrul de resort.

Fechet a precizat că ambalajele adunate de către consumatori până la 30 noiembrie nu vor beneficia de garanţie de 50 de bani generată prin SGR.

"Nu există niciun motiv pentru care românii să strângă PET-uri în balcon, pentru că niciun ambalaj SGR fără garanţie nu va genera cei 50 de bani despre care discutăm. Cu alte cuvinte, la RVM (echipament de preluare automată a ambalajelor n.r.) vom duce doar ambalaje pentru care s-a plătit garanţia şi care fac parte din Sistemul Garanţie-Returnare, RVM-ul nefiind setat să preia şi alte tipuri de ambalaje. Tocmai din acest motiv, anunţ că acele PET-uri vechi, doze de aluminiu şi ce ar mai putea fi adunate prin cămară sau prin balcon, ar trebui să parcurgă traseul firesc al fracţiei reciclabile şi cetăţenii ar trebui să le ducă la punctele de colectare, pentru că ele nu vor avea nicio valoare", a subliniat demnitarul.

Potrivit ministrului, SGR nu va avea probleme de funcţionare, iar cea mai mare provocare va fi legată de sistemul IT.

"Consultându-mă aproape zilnic cu reprezentanţii RetuRO, nu am niciun motiv să cred că vom avea vreo problemă (cu Sistemul Garanţie - Returnare, SGR, n.r.) nici pe 30 noiembrie, nici pe 1 decembrie, nici în viitor. Cu alte cuvinte, Sistemul Garanţie-Returnare din România va fi al doilea cel mai mare din Europa, după cel al Germaniei şi sper eu că va reuşi să scoată din sistem un număr cât mai însemnat poate mai multe miliarde de recipiente pe care România le generează anual, fie că vorbim despre PET-uri, care sunt de departe cele mai nocive odată ajunse în natură, fie că discutăm despre ambalaj din sticlă sau din aluminiu. Până pe 30 noiembrie mai sunt 21 de zile şi 21 de nopţi, cum îmi place mie să glumesc. Cea mai mare provocare va fi cu siguranţă legată de sistemul IT, care va fi gata cu puţine zile înainte de data lansării, însă nu pot decât să fiu optimist, să fiu încrezător nu doar că va funcţiona, dar că va funcţiona în parametri pe care îi aşteptăm", a explicat Fechet.

SGR va fi implementat începând din 30 noiembrie 2023, iar din acel moment românii vor plăti o garanţie de 50 de bani când vor cumpăra o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.

RetuRO Sistem Garanţie Returnare SA este o companie ce funcţionează pe principiul "not for profit", ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

Sursa foto: Unsplash