[FOTO] Reportaj: "D-ale carnavalului" pana la Bucuresti in trenul navetistilor

Gara din Titu, un oras de aproape 10.000 de locuitori, este un important nod feroviar pentru rutele Bucuresti Nord – Pitesti sau Bucuresti Nord - Targoviste. Trenuri Regio, InterRegio sau private tranziteaza zilnic gara din orasul cu acelasi nume. Inca de dimineata, mai multi calatori asteapta, adesea plictisiti, vagonul in care sa se urce.

Fiind iarna, e intuneric si ne strangem cu totii in cladirea mica, cu gresia sparta pe alocuri, plina de gume de mestecat lipite la intamplare sau pahare de cafea. Pe singura banca din interior gasesti, de regula, un om al strazii care se cuibareste din cauza frigului de afara. Mirosul de cafea de la aparat se amesteca cu senzatia de prafuit din cladirea inghesuita. Si incep discutiile:

“Hei! Ce faci aici? Nu te-am mai vazut demult. Unde mergi?-> Buna! Astept trenul, e tata internat la Colentina". Sau “e blocat privatul pe linie in gara Nucet, Targovistea nu mai vine, pentru ca nu mai are pe unde. Mergem in doua vagoane, stam ca sardinele pana la Bucuresti. Ia-ti loc, sa nu stai in picioare, pentru ca va fi foarte aglomerat”.

De ce naveta cu trenul si nu locuitul in Bucuresti

Navetistii sunt impartiti in doua categorii, in principiu. Pe de o parte sunt tineri, ca si mine, iar pe de alta parte sunt oamenii de varsta a doua. Motivele pentru care alegem sa facem naveta sunt comune si au radacini vechi. In primul rand, Bucurestiul este un oras scump, indiferent din ce latura privim lucrurile. Alimentele, chiria sau locuintele sunt peste puterea de sustinere a unui om care are un salariu in jur de 2.000 de lei.

In acest sens, pretul unui abonament la tren nu depaseste 300 de lei pe luna, in timp combustibilul folosit la masina sare de marja aceasta. Varianta aceasta este valabila si pentru microbuze, unde abonamentul ar fi mult mai scump. De asemenea, sunt persoane care lucreaza in sistemul de stat si beneficiaza de asa numitele 'autorizatii de calatorie'. Practic, acestia din urma (angajati CFR, angajati ai diferitelor ministere etc) merg gratis cu trenul, in interes de serviciu.

In plus, navestistii au familiile in orasul Titu sau in localitatile din jur si nu renunta la confortul caminului lor. Ca sa nu mai mentionam si ca Bucurestiul este un oras foarte aglomerat si poluat. Nu reprezinta o solutie pentru oamenii care au crescut “la tara”, in mediul rural.

In plus, timpul pe care il petreci in tren din statia Titu pana in Bucuresti Nord este de aproximativ 50 de minute. Prin urmare, navetistii (este si cazul meu) pot ajunge mai rapid la locul de munca decat colegii lor care locuiesc in Bucuresti.

Cum iti alegi locul in tren

Se aude semnalul, ajung vagoanele in gara. Ne grabim la prima linie si formam grupuri la usile vagoanelor, nerabdatori ca mecanicul sa le deschida. Oamenii se imping, isi dau coate, abia ii lasa pe ceilalti sa coboare. Si urcam, pe rand sau mai multi deodata.

Fiecare se aseaza unde crede de cuviinta. Navetistii merg catre scaunele cu numere mari (87- 100). Acelea sunt, de regula, libere si probabilitatea de a te ridica cineva de pe locul respectiv e mai mica. Abonamentul CFR, indiferent de natura lui, nu implica si achizitionarea unui loc pe scaun in tren.

Pana la majorarea de la inceputul anului 2019, costul unui loc in tren era in valoare de un leu, indiferent de abonamentul pe care il aveai. Scumpirea legitimatiilor de calatorie a amplificat haosul si nemultumirile impotriva CFR. Tichetul cumparat in plus pentru numarul scaunului a urcat la 10 lei si 10 bani. Astfel, a inceput batalia pe locuri, cum o numesc eu. Ai abonament, insa calatoresti in picioare sau pe un colt de scara, daca simti nevoia sa te asezi si acel colt de scara este liber, bineinteles.

Cele mai aglomerate zile sunt cele de luni sau vineri, cand vin spre Bucuresti sau pleaca acasa si studentii. Gratuitatea oferita acestora a nemultumit si mai mult populatia navestitilor. Personal, am experimentat ambele perioade ale beneficiilor oferite de CFR studentilor. Pana in februarie 2017, costul transportului studentilor pe rutele CFR era redus la jumatate. Gratuitatea din urma cu doi ani a aglomerat garile si trenurile CFR. Asadar, in zilele de luni sau vineri, cei care fac naveta se bucura de un loc pe scaun doar daca au noroc. Sunt studenti care si-au rezervat locuri si nu se prezinta.

Aici imi amintesc de situatia de saptamana trecuta, din trenul care pleca din Gara de Nord la 18.30. Fiind vineri si aglomerat, asa cum am mentionat mai sus, locuri pentru abonati nu existau. Studentii sau alti tineri nu conteneau sa urce si sa isi caute locurile. Prin urmare, abonatii au fost nevoiti sa se ridice de pe locurile ocupate. O doamna s-a enervat si a exclamat: "Da' bine acum! Tot tineretul sa stea jos, ca e obosit, iar batranetul sa stea in picioare". Inteleg frustarea doamnei, dar este bine cunoscuta situatia zilelor de vineri din tren. Nu este vina tinerilor, pentru ca merg cu trenul si au bilete cu loc. Sistemul creat este de asa natura incat navetistii sunt cei care trebuie sa infrunte consecintele.

Cum iti alegi legitimatia de calatorie (biletul, abonamentul)

Pentru o situatie mai clara a costurilor, exista doua tipuri de abonamente: REGIO (R) si INTERREGIO (IR). Cel REGIO este in valoare de 150 de lei (pe care il am si eu), pentru care achizionarea de loc sau diferenta, cum mai este numita, este 10,1 lei. Acesta este folosit pentru vechile Personale, care opresc din statie in statie. Drept recompensa pentru navetisti, CFR-ul a decis ca acest abonament sa poata fi folosit si pentru o parte dintre trenurile IR. Implicit, oferta aceasta este pentru cele mai frecventate trenuri, cum ar fi cele care pleaca din Bucuresti Nord la 16:30, 17:30 sau 18:30.

Abonamentul INTERREGIO costa 300 de lei, iar pretul pentru loc este de patru lei. Ce inseamna INTERREGIO? Pe scurt, titulatura este folosita pentru trenurile de rang superior, unde conditiile sunt mai bune, iar trenul ajunge mai repede. Acestea sunt Sagetile Albastre. In comparatie cu un vagon de Personal, in mod cert conditiile sunt mai bune. Opresc doar in statiile principale (Titu, Pitesti, Targoviste), sunt dotate cu aer conditionat sau caldura, pe timp de iarna (in cazurile fericite, pentru ca de obicei, in tren gasesti temperatura de afara). Adevaratul beneficiu ale Sagetilor Albastre insa este ca ajung mai repede, salveaza timpul calatorilor. Din nou, in cazurile fericite, cand nu sunt intarzieri si “nu facem Revelionul impreuna”. In acest sens, ceea ce deranjeaza cel mai mult calatorii este faptul ca niciunul din reprezentantii CFR nu comunica, nu ne transmit daca, de ce sau cat intarzie trenul.

Simt nevoia sa adaug aici si diferentele dintre vagoanele Sagetii Albastre. Sunt doua tipuri, unele sunt mici, altele sunt mari, cum le numim noi, navetistii. Cand ne referim la acestea, unitatea de masura este numarul scaunelor. Cele mari sunt vagoanele care beneficiaza de mai multe locuri, dar si de clasa intai, cu numere cuprinse intre 1- 25 (din cate imi amintesc). Acestea sunt tinta navetistilor, deoarece intr-un astfel de vagon ai cele mai mari sanse sa gasesti un loc. Acestea pot fi recunoscute dupa linia groasa galbena, ce se afla deasupra ferestrelor trenului.

Prin deducere logica, vagoanele mici au mai putine scaune, insa sunt mai comode. In schimb, acestea nu beneficiaza de clasa intai.

Foarte rar se intampla ca pe rutele utilizate sa existe un singur vagon CFR. Prin urmare, vagoanele Sagetilor Albastre sunt unite cate doua, cel mult cate trei. Bucuria navetistilor este ca toate aceste vagoane sa fie mari, bineinteles. In acest fel, oamenii nu se mai imbulzesc pentru preamaritele locuri.

Ne mai ia nasul banii

Mersul cu trenul are o trasatura bine inradacinata si la fel de bine cunoscuta. Este vorba despre rolul "nasului" (controlorului) din vagon. Nasul este persoana care se asigura ca toti calatorii au legitimatii de calatorie si nu circula ilegal.

In caz contrar, acesta se vede nevoit sa aplice calatorului in cauza o suprataxa pentru lipsa biletului. Sau in situatii limita, chiar sa roage mecanicul sa opreasca trenul intr-una dintre statii pentru ca persoana respectiva sa coboare din vagon. Acest lucru se intampla in situatia in care calatorul respectiv devine recalcitrant.

Dar intrebarea cheie, mai circula oamenii cu nasul? Raspuns corect, da. Nu atat de des, insa aceasta este o practica intalnita in vagoanele CFR-ului. Sunt cateva situatii remarcabile din acest punct de vedere, ce trebuie descrise pe scurt.

In primul rand, mersul cu nasul se intampla in trenurile private, este chiar o regula a acestora, dar acesta este alt subiect.

In Sageata Albastra se circula cu nasul in trenurile cu rang superior, care nu sunt incluse in oferta pentru navetisti. Acestea sunt cele in care se face accesul pe baza abonamentelor in valoare de 300 de lei. Prin urmare, navetistul cu abonament de 150 de lei e fortat sa isi cumpere suplimentul de 10,1 lei pentru a putea calatori. Se intampla ca majoritatea navetistilor sa ajunga in momentul plecarii trenului si sa nu mai aiba timp sa isi cumpere diferenta respectiva. Sau acestia aleg sa se urce in trenul cu pricina, asumandu-si mersul cu nasul. Tariful pentru nas, in acest caz, este de jumatate din valoarea suplimentului si anume, cinci lei. De asemenea, sunt nasi care nu accepta asa ceva, iar calatorul achita cei 10 lei. Cu alte cuvinte, fiecare isi gaseste nasul in functie de noroc.

O alta situatie intalnita des sunt asa zisele controale civile. Aici intervin persoanele aflate pe functii mai inalte decat cele ale nasilor. In ultima perioada, pe rutele trenurilor Personale, acestia vin insotiti de politisti si chiar jandarmi. Intr-adevar, in acestea au loc diferite conflicte. Un exemplu ar fi rivalitatea romani – rromi si galagia pe care acestia din urma o fac. In Sageata Albastra sunt foarte rare aceste cazuri. Insa conditiile din vagoanele Sagetilor Albastre nu merita suplimentul alocat. Sau poate CFR-ul strange bani pentru reparatii.

Functionarii CFR si amabilitatea, apa si uleiul

Apropo de amabilitatea functionarilor publici, Gara de Nord este unul dintre principalele nuclee. Dupa-amiezile de vineri sunt calvarul calatorilor, unde e experimentat statul la coada specific romanesc.

Mai apar si persoanele care te roaga colocvial: “Aveti tren acum? Va rog frumos, ma lasati si pe mine inaintea dumneavoastra?”. Unii dintre noi chiar trebuie sa ajunga la trenul in cauza si nu reusesc sa ajunga mai devreme (vin de la spital, serviciu, etc.). E de inteles. Insa altii fac acest lucru doar pentru a mai castiga timp pentru un meniu McDonald’s sau KFC (unde, din nou, e aglomerat).

Am un exemplu proaspat in minte despre o doamna, care s-a scuzat fata de persoana ce se afla in fata mea (restul cozii nu a mai contat, eram acolo pentru imagine doar). Dansa a reusit sa isi ia bilet inaintea noastra, a celor care asteptam si a plecat. Ceasul arata ora 18:37 cand s-a intamplat acest fapt, iar surpriza mea mare a fost sa o intalnesc in trenul de 19:30, in care ma aflam cateva minute mai tarziu. Cred ca si pentru dumneaei a fost o surpriza, pentru ca desi avea loc langa scaunul meu, a preferat sa il cedeze unei alte doamne si a plecat.

In acelasi context, imi amintesc de un domn in varsta, umil, care a venit la gara cu banii intr-o batista. Erau numai monede, pe care i le-a intins cu respect doamnei de la casa din Gara Basarab. Cu o nepasare fantastica, dansa i-a refuzat banii pe motiv ca iese din tura si nu are timp sa ii numere maruntisul. Nu mentionez si continuarea, pentru ca aici mi-am iesit din fire.

Asadar, CFR-ul are intarzieri in continuare si conditiile sunt mediocre: este frig sau prea cald, scaunele sunt patate sau rupte, geamurile sunt sparte. Insa compania de stat nu va duce lipsa de calatori, deoarece cererea e foarte mare, iar navetistii sunt cei care intretin aceasta constanta.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Mai multe articole scrise de Cristina Marin »

Te-ar putea interesa și: