Flavia Groșan, un medic controversat care pretinde că a vindecat 1.000 de pacienți bolnavi cu COVID-19 cu o schemă diferită de cele acceptate științific, susține că impunerea carantinei și purtarea măștii ne-au scăzut imunitatea. În plus, ea spune că cel mai bun model ar fi fost cel al „imunității de turmă” care a fost folosit de englezi, lucru care este fals. Nicio țară nu s-a bazat pe obținerea imunității de turmă, prin îmbolnăvirea persoanelor, iar acest model ar fi fost unul complet dezastruos. Nu există nicio dovadă științifică care să ateste faptul că masca reduce imunitatea, dar, în cazul unei carantine duse la extrem, imunitatea ar avea de suferit, dar acest lucru nu a fost întâlnit în restricțiile impuse de autorități.

Flavia Groșan vorbește despre modul în care masca și carantinarea „slăbesc imunitatea”, dar și despre faptul că imunizarea de turmă ar fi o soluție care a fost folosită de englezi. Ca să putem înțelege mai bine situația, am discutat cu Radu Țincu, medic primar în secția de Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București și cu Adrian Marinescu, medic infecționist în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

Masca îți reduce imunitatea? Nu.

Medicul Radu Țincu explică faptul că ipoteza ridicată de Flavia Groșan este falsă și că nu există nicio dovadă care să arate că masca ar putea să îți afecteze imunitatea în vreun fel.

Masca nu scade imunitatea unei persoane, nu există niciun studiu care să arate că purtarea măștii de protecție are vreo influență asupra imunității.

Radu Țincu, medic primar ATI

Și Adrian Marinescu explică același lucru, faptul că nu există nicio legătură directă între scăderea imunității și purtarea măștii de protecție.

Declarația Flaviei Groșan ar putea să își aibă rădăcinile într-o ipoteză din anul 1989 care a fost demontată între timp de comunitatea științifică din lume. Ipoteza igienei sugera faptul că tinerii care sunt expuși la mai mulți germeni dezvoltă o imunitate mai mare. Acesastă teorie este falsă și a fost deconstruită de comunitatea științifică de-a lungul timpului. Teoria care este mai plauzibilă este că microbii au evoluat încât să aibă un rol esențial în reglarea sistemului nostru imunitar. Totuși, teoria nu indică faptul că nu infecțiile sunt cele care ne ajută, ci întâlnirea cu microbii prietenoși care ne dezvoltă microbiomul.

În plus, specialiștii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) explică faptul că atunci când ne expunem pericolelor corpul poate să dezvolte un răspuns imunitar, dar nu ajută în niciun fel să ne facă sistemul imunitar mai puternic. În plus, nu este valabil nici cazul opus. Altfel spus, nici dacă intri în contact cu mai puțini germeni nu vei avea o imunitate mai slabă.

Explicația specialiștilor de la MIT capătă mai mult sens dacă înțelegem faptul că nu există un singur tip de imunitate, ci două: imunitatea cu care ne naștem și răspunsul imunitar adaptat. Conform Healio, o platformă unde oamenii de știință din domeniul medical pot să-și publice articolele științifice, imunitatea cu care ne naștem este prima linie de protecție împotriva corpurilor străine care ajung în contact cu organismul nostru. Ea nu ne apără în mod specific de o anumită infecție, ci ne protejează corpul de răspândirea patogenilor străini.

Celălalt tip de imunitate este cea dată de răspunsurile imunitare. Ea este a doua linie de apărare a corpului și ne protejează doar de anumiți patogeni. Răspunsul imunitar poate să apară după vaccinare sau după trecerea printr-o anumită infecție.

Imunizarea de turmă - ce este și care este presupusul model „englezesc”

Flavia Groșan vorbește despre cum și-ar fi dorit folosirea modelului de „imunizare de turmă englezesc”. Conform publicației Nature, imunitatea de turmă apare atunci când un virus nu se mai poate răspândi pentru că se întâlnește doar cu indivizi care sunt protejați împotriva infecției, fie datorită unui vaccin, fie pentru că au trecut prin boală. De obicei, se vorbește despre imunitate de turmă ca un rezultat dezirabil în urma campaniilor de vaccinare, nu prin expunerea populației la infecție pentru a obține imunitate în urma infectării.

Sursă: Shutterstock

În plus, oamenii de știință nu vor să cedeze în fața virusului. Nicio țară din lume nu a adoptat măsuri prin care să îi expună pe oameni în fața pericolului ca să obțină imunitate de turmă.

Atunci când se referă la modelul „englezesc”, Flavia Groșan vorbește despre o inițiativă apărută în zilele incipiente ale pandemiei în Marea Britanie, atunci când publicul credea că englezii aveau în plan să ajungă la imunitate de turmă prin expunere. Suspiciunile veneau din cauza lui Simon Enright, director de comunicare din cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, care sugera că autoritățile ar fi dorit ca oamenii să fie infectați cu COVID-19 ca să se ajungă la imunitate de turmă.

Chiar dacă au existat discuții referitoare la imunitatea de turmă obținută în urma îmbolnăvirii, Matt Hancock, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătății din Marea Britanie, a spus că imunitatea de turmă prin expunerea populației nu este parte din planul pe care îl au autoritățile. Singura soluție valabilă pentru înfrângerea COVID-19 este vaccinarea populației.

Cum ar fi arătat lumea fără lockdown și fără masca obligatorie

Răspunsul pe scurt? Dezastruos. Radu Țincu, medic primar la ATI, explică faptul că dacă s-ar fi dorit ca toate persoanele să se infecteze cu COVID-19 spitalele ar fi fost extrem de suprasolicitate.

„Dacă toată populația României s-ar îmbolnăvi de COVID-19, cu siguranță după această îmbolnăvire am fi cu toții imuni la COVID. Totuși, în momentul în care expui 19 milioane de persoane la îmbolnăvire în mod simultan, acest lucru înseamnă că cel puțin 20% dintre cei infectați vor avea nevoie de spitalizare. Dintre cei care vor avea nevoie de spitalizare, 5% vor avea nevoie de terapie intensivă”, explică Țincu. Altfel spus, dacă toți românii s-ar fi îmbolnăvit de COVID-19, cel puțin 180.000 ar fi ajuns în secția de terapie intensivă, în contextul în care spitalele sunt suprasolicitate atunci când doar puțin peste 1.000 de pacienți sunt la ATI.

În iunie, revista Nature a publicat un model în care explica cum ar fi arătat pandemia dacă nu am fi avut măsurile de carantinare. Atunci datele aratau că doar în 11 țări din Europa că am fi avut cu 3.1 milioane mai multe decese dacă nu am fi avut măsurile de carantinare. În ceea ce privește numărul de cazuri, în China, Coreea de Sud, Iran, Franța, Italia și Statele Unite ar fi fost cu 62 de milioane mai multe cazuri.

Sursă: Shutterstock

În China numărul ar fi fost de 488 de ori mai mare, în timp ce în Coreea de Sud ar fi existat cu peste 1.000 de ori mai multe cazuri.

La începutul pandemiei, în martie, Imperial College of London a realizat un studiu care arăta că fără măsuri de protecție împotriva COVID-19, doar în 2020 am fi ajuns la un număr de 40 de milioane de morți și de peste 7 miliarde de infectări, adică aproape toată populația lumii.

În cazul măștilor, un studiu realizat în SUA în luna octombrie arăta că, fără măști, în perioada septembrie 2020 - februarie 2021 ar fi murit peste 511.000 de americani. Totuși, dacă 95% din populația americii ar fi purtat mască, peste 130.000 de persoane ar fi supraviețuit comparativ cu celălalt scenariu.

Carantina ne afectează imunitatea?

Este foarte greu să dai un răspuns scurt. Massachusetts Institute of Technology explică faptul că lockdownul ar putea să ne afecteze imunitatea, dar indirect. Factorii care ne-ar putea pune în pericol sunt singurătatea și stresul.

Mai multe studii evidențiază faptul că răspunsul anti-viral este compromis atunci când ne simțim singuri, când suntem stresați și când nu avem interacțiuni cu prieteni și persoane apropiate. Totuși, această situație este rezolvată foarte ușor dacă învățăm cum să trăim în timpul unei pandemii și cum să rămânem conectați cu prietenii și cu familia fără să îi punem sau să ne punem în pericol.

Sursă: Shutterstock

Radu Țincu, medic primar ATI, explică faptul că, într-o situație absurdă, carantinarea ar fi putut să aibă efecte negative asupra persoanei. Dacă ai sta în casă fără să aerisești, fără să ai activitate fizică și fără să mănânci mâncare sănătoasă, atunci sistemul tău imunitar ar fi slăbit.

În pandemia de coronavirus nu există această extremă. Persoanele nu au stat în casă în permanență. Oamenii pot să-și aerisească casele, pot să se plimbe în jurul casei, pot să se plimbe în parcuri. Nu există niciun fel de suspendare a activității fizice. Imunitatea e afectată dacă stai în casă cu geamurile închise și nu faci deloc mișcare”, explică Radu Țincu.
Adrian Marinescu, medic infecționist la Institutul „Matei Balș” explică faptul că, într-adevăr, în unele cazuri carantina ar putea avea efecte negative, dar că, în orice caz, ele sunt infinit mai mici decât beneficiile pe care le aduce protejarea împotriva COVID-19.

Carantina poate să acționeze în plan psihologic și să ne afecteze, dar dacă ne gândim la beneficii și ne gândim că persoana carantinată nu ajunge să se îmbolnăvească și nu-i îmbolnăvește pe cel de lângă el, evident că sunt mai multe beneficii. Omul poate să își aerisească casa și să facă mișcare. Posibilele efecte negative nu sunt deloc notabile.

Adrian Marinescu, medic infecționist

Cum poți să îți îmbunătățești imunitatea?

Atât Radu Țincu cât și Adrian Marinescu explică faptul că activitățile care ne ajută să ne menținem o imunitate (înnăscută) ridicată și să ne protejăm organismul împotriva unor posibile infecții este să avem un stil de viață sănătos, în care să facem mișcare și să avem o alimentație bună.

Cel ai important lucru pentru menținerea imunității generale, nespecifică, este să avem o alimentație sănătoasă care să cuprindă în special proteine, vitamine și minerale.

Radu Țincu, medic primar ATI

Concluzia

Afirmația Flaviei Groșan este falsă. Modelul englez nu presupune imunizarea de turmă prin infectarea cu virusul Sars-COV-2, ba chiar din contră. Datele arată că această abordare ar fi dus la un dezastru de neimaginat. În plus, nu există nicio dovadă care să arate că măștile ne slăbesc sistemul imunitar. În cazul carantinei, ea are potențialul de a ne slăbi efectul imunitar, dar doar în situații extreme și, chiar și atunci, doar în proporții nesemnificative, mai ales în comparație cu pericolul reprezentat de COVID-19.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andrei Petre
Andrei e un tânăr reporter care lucrează în presă de aproape patru ani. Crescut în presa independentă, a învățat bazele jurnalismului la Casa Jurnalistului , ca mai apoi să-și croiască un drum pe la publicațiile independente din România. Chiar dacă a spus că nu o să lucreze niciodată în presa "mainstream", a ajuns la Wall-Street.ro ca să se disciplineze și să își antreneze scriitura. Încearcă să înțeleagă modul în...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri