De la deturnarea consumabilelor, utilizarea programului de lucru în alt scop decât cel profesional, până la prejudicii cauzate de modul în care sunt realizate procedurile de achizițiile sau investițiile, fraudele care au loc în corporațiile din România pot avea un impact serios atât la nivel financiar cât și reputațional, conform informațiilor oferite de către Antoaneta Ionescu, Managing Partner SPIA - Secret Private Investigations Agency, agenție specializată pe mediul corporate.
Reprezentanta SPIA clasifică fraudele descoperite în urma investigațiilor la nivelul corporațiilor din România în funcție de prejudiciul pe care acestea îl cauzează. Primul loc este de departe ocupat de frauda din procedurile de achiziții sau investiții.
”Denaturarea concurenței reale prin întcocmirea unor caiete de sarcini restrictive care limitează participarea la anumiți ofertanți, creșterea artificială a costurilor unor investiții sau achiziția ori efectuarea efectivă a unor servicii, se încadrează în spectrul celor mai importante probleme descoperite de noi”, precizează Antoaneta Ionescu, Managing Partner SPIA, în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro.
La polul opus, cu o incidență mult mai ridicată, însă cu prejudicii mai mici, conform investigațiilor derulate de SPIA, se situează fraudele în formă simplă care nu sunt supuse unui control atât de riguros, nu necesită un nivel de specializare foarte ridicat și se încadrează la categoria pierderilor pe care companiile și le asumă.
Citeste si:
”Câteva exemple sunt consumul de carburant, deturnarea consumabilelor, utilizarea programului de lucru în alt scop decât cel profesional, utilizarea resurselor umane și materiale ale companiei în interes privat sau exagerarea cuantumului unor cheltuieli cu caracter recurent”, precizează reprezentanta SPIA.
Ce trebuie să facă managerii pentru a preveni apariția fraudelor?
Recomandarea investigatorilor privați este ca măsurile menite să descurajeze fraudele corporate să păstreze un echilibru între limitele care asigură confortul profesional al resursei umane și necesitatea impunerii unor măsuri de prevenție și control.
”Concret, un manager al unei structuri specializate în prevenirea și combaterea fraudei trebuie să decidă care sunt acțiunile necesare și care sunt cele care pot fi considerate excesive, apoi să aleagă în funcție de densitatea și amploarea problemelor cu care se confruntă”, explică Antoaneta Ionescu, Managing Partner SPIA.
Citeste si:
Această adaugă faptul că la nivelul departamentelor antifraudă corporate există proceduri care reglementează tipuri de activități desfășurate atât în scop preventiv, cât și în scop ofensiv. Spre exemplu, rezultatele pozitive obținute de departamentul antifraudă sunt popularizate nenominal în cadrul companiei, tocmai pentru a descuraja manifestări de același tip.
”Pe de altă parte, atunci când vorbim despre un risc reputațional, în majoritatea situațiilor discutăm deja de operaționalizarea unor măsuri cu caracter ofensiv, fiind aproape clar că cele preventive au eșuat”, precizează reprezentanta SPIA.
Agenția specializată pe mediul corporate a introdus în portofoliu și servicii de comunicare de criză deoarece riscul reputațional este unul dintre cele mai severe. Dincolo de un prejudiciu imediat, frauda poate produce probleme serioase pe termen mediu și lung în ceea ce privește percepția publicului asupra unui business, încrederea în acesta și reticența partenerilor de a-și mai asocia imaginea cu el.
Citeste si:
Subsidiarele corporațiilor au departamente mai bine dezvoltate decât companiile naționale
Investigatorii privați din cadrul SPIA au observat faptul că subsidiarele corporațiilor prezente în România au departamente antifraudă mai bine dezvoltate decât companiile naționale. Acest lucru se datorează, cel mai probabil, know-how-ului împrumutat de la companiile mamă, în materie de reglementare a măsurilor specifice de protecție internă.
”Odată cu migrarea angajaților de la companii străine la cele locale, s-a realizat și un transfer de expertiză, concomitent cu creșterea interesului companiilor autohtone de a-și dezvolta și operaționaliza propriile structuri specializate în prevenirea și combaterea fraudei. Spre exemplu, dacă acum 5 ani puteam vorbi despre o cooperare facilă doar cu entitățile multinaționale, acum regăsim aproape același nivel de profesionalizare și pregătire și în rândul societăților românești”, precizează Antoaneta Ionescu.
Citeste si:
Aceasta aduaugă faptul că percepția și înțelegerea fenomenului fraudulos este diferit în funcție de nivelul de dezvoltare economică a fiecărui stat. Având în vedere că economia românească s-a dezvoltat constant în ultima perioadă, companiile din țara noastră au devenit din ce în ce mai conștiente și mai receptive în a-și dezvolta capabilitățile proprii de investigaţii antifraudă şi apărare, ceea ce poate fi interpretat și ca o conștientizare a vulnerabilităților la care se expun companiile odată cu dezvoltarea afacerii.
”Un aspect care are nevoie de atenție sporită este acela că abordarea preventivă continuă să fie asigurată doar de rezultatul unor măsuri ofensive. Mai exact, chiar dacă au fost realizate progrese semnificative în înțelegerea fenomenului fraudulos și a riscurilor pe care acesta le generează, climatul de business încă nu este capabil să-și asigure și să își consolideze securitatea internă strict prin măsuri preventive”, explică reprezentanta SPIA.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
