Grindeanu exclude ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier
„Cum mai poate să fie Ilie Bolojan premier dacă a picat ieri printr-o moțiune de cenzură? Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. Nu ai voie dacă un Guvern a picat, a fost demis, să vii cu aceeași propunere de prim-ministru. Este exclus”, a menționat Grindeanu, la Euronews România.
Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat că opţiunea Uniunii este, înainte de orice altă discuţie, să se refacă Coaliţia care a funcţionat până acum o lună de zile, adică PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi, dacă se poate găsi un premier care poate fi acceptat de toate partidele.
El a menţionat că nu s-ar gândi la nicio formulă minoritară, fiindcă a văzut că şi o formulă de Coaliţie majoritară funcţionează greu.
Desemnarea aceluiaşi candidat să nu fie imediată moţiunii de cenzură
Și Gabriel Andronache, liderul deputaţilor PNL, a anunțat astăzi că preşedintele liberalilor, Ilie Bolojan, poate fi desemnat din nou premier, dacă preşedintele României nu urmăreşte să provoace alegeri anticipate, dacă se coagulează o nouă majoritate şi dacă, potrivit deciziei CCR din 2020, trece ”o perioadă rezonabilă de timp" de la data moţiunii de cenzură.
Gabriel Andronache, liderul deputaţilor PNL, adaugă că decizia Curţii Constituţionale din 2020 ”este foarte clară.”
”Premierul demis prin moţiune de cenzură poate fi din nou desemnat să formeze Guvernul, dacă:
- Preşedintele României nu urmăreşte să provoace alegeri anticipate, prin desemnarea aceluiaşi candidat (fost premier). Nu suntem în acest scenariu. Condiţie îndeplinită;
- Candidatul desemnat (fostul premier) coagulează o nouă majoritate parlamentară care să nu fie formată din aceleaşi partide care formau majoritatea înainte de moţiunea de cenzură. Condiţie îndeplinită deoarece PNL a adoptat o decizie că exclude o nouă coaliţie cu PSD;
- desemnarea aceluiaşi candidat să nu fie imediată moţiunii de cenzură, adică "să treacă o perioadă rezonabilă de timp" de la data moţiunii de cenzură, în care opinia Parlamentului să se poată modifica cu privire la fostul Prim-Ministru; şi această condiţie este pe cale a se împlini”, a mai transmis liberalul.
Acesta concluzionează că ”nu există impedimente constituţionale pentru desemnarea preşedintelui PNL drept candidat pentru funcţia de Prim-Ministru.”
Ce s-a întâmplat în 2020 cu Guvernul Ludovic Orban?
Reamintim că, acum mai bine de șase ani, pe 29 ianuarie 2020, Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege care readucea alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
- Atunci, PSD și UDMR au inițiat o moțiune de cenzură, care a fost votată pe 5 februarie 2020, și Guvernul Orban a căzut.
- A doua zi, pe 6 februarie, președintele Klaus Iohannis a chemat partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, după care în aceeași zi l-a desemnat tot pe Ludovic Orban.
- Președinții celor două Camere, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, ambii de la PSD, au sesizat Curtea Constituțională cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României și Parlament, acuzându-l pe președinte că, prin desemnarea tot a lui Ludovic Orban, al cărui guvern tocmai picase, forțează dizolvarea Parlamentului și provocarea de alegeri anticipate, potrivit jurnaliștilor de la G4Media.
Curtea Constituțională, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea, a constatat conflictul și i-a impus președintelui Iohannis să facă altă desemnare. Așa că l-a desemnat pe Florin Cîțu.
Îa paragraful 115 din motivare, Curtea afirmă explicit:
„Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere.”
Cât mai rămâne Ilie Bolojan premier, după moțiunea de cenzură?
După adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR, Guvernul condus de Ilie Bolojan a intrat în regim interimar: rămâne în funcție, dar cu atribuții limitate, până la învestirea unui nou Executiv. Partidele par să ajungă cu greu la o înțelegere în acest moment, astfel că Bolojan ar putea rămâme mai mult timp pe funcție.
Care sunt următorii pași?
- O dată cu demiterea Guvernului, este declanșată procedura ce formare a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan trebuie să convoace la consultări partidele parlamentare, pentru crearea unei majorități.
- Pentru moment, șeful statului a anunțat doar consultări informale cu partidele care au format coaliția de guvernare: PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile. Constituția nu prevede însă un termen în care șeful statului să se încadreze pentru a face propunerea de premier.
- Ceea ce înseamnă că Ilie Bolojan poate rămâne pe funcție timp de mai multe săptămâni sau chiar luni până când liderii partidelor ajung la consens, potrivit informațiilor Digi 24.
- Persoana nominalizată pentru funcția de premier are, însă, 10 zile la dispoziție de la desemnare pentru a merge în Parlament pentru votul de încredere.
Articolul 103 din Constituție:
- (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
- (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Consultări informale la Cotroceni
După votul din Parlament, președintele Nicușor Dan a făcut apel la calm și a spus că pe proiectele importante pentru România, SAFE și PNRR, există în continuare consens între partidele pro-occidentale.
„Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern. Voi începe cu consultări informale, și, când opțiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale. Înțeleg așteptările românilor legate de funcționarea statului și mai ales de corupție.
Înțeleg așteptările românilor legate de viața de zi cu zi. Și o să le am, evident, în vedere în discuțiile pe care o să le am cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil. Exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate. Și subliniez: la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental”, a declarat Nicușor Dan.
