Vladimir Ciorbă, principalul acţionar al companiei Nordis, şi soţia acestuia, Laura Vicol, fostă şefă a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, au fost aduşi de poliţişti la sediul DIICOT pentru a fi audiaţi în dosarul de înşelăciuni imobiliare realizate prin compania Nordis.
La intrarea în sediul DIICOT, cei doi nu au dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, relatează Agerpres.
Procurorii au efectuat zeci de percheziţii în România şi în Monaco, printre care şi la domiciliul soţilor Ciorbă - Vicol, dar şi la sediul companiei Nordis, într-un dosar ce vizează infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare, spălare a banilor şi evaziune fiscală, în care prejudiciul se ridică la peste 195 milioane euro.
În cadrul perchezițiilor, procurorii au ridicat documente în legătură cu tranzacțiile dintre Nordis și clienți, și de la Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, dar și de la Andreea Cosma.
Descinderi în România și Monaco în dosarul Nordis
Potrivit unor oficiali din DIICOT, printre cei vizaţi de anchetă se află şi principalul acţionar al companiei Nordis, Vladimir Ciorbă, soţul fostei şefe a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Laura Vicol.
De altfel, sediul companiei Nordis urmează să fie percheziţionat de procurori.
„Astăzi, 3 februarie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, împreună cu ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziţie domiciliară pe teritoriul României şi al Principatului Monaco - 63 pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa Năsăud şi Prahova -, într-un dosar penal”, informează DIICOT într-un comunicat.
Este vorba despre un dosar care privește „săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată'', transmite sursa citată.
Cercetările efectuate până la această dată, vizând un număr de 72 de suspecţi (40 de persoane fizice şi 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre suspecţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput şi pus în aplicare un mecanism infracţional complex, constând în promovarea şi dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăţi comerciale.
După dezvăluirea acestor proiecte, Nordis încasa sume de bani de la clienţi (cumpărători), se delapidau fondurile societăţilor, iar cumpărătorii erau induși în eroare cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare. De asemenea, Nordis efectua operațiuni fictive în contabilitatea societăţilor controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA), având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăţilor comerciale, clienţilor cumpărători şi bugetului de stat.
Compania Nordis, acuzată de spălare de bani
Din investigaţiile efectuate a rezultat că eşalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relaţie de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuţii de a întocmi documentaţia aferentă operaţiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi de a încasa sume de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative, arată sursa citată.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracţional organizat, prin intermediul a 5 societăţi comerciale, au încasat de la clienţi persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări şi mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracţional organizat, transferuri către persoane juridice, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro, precizează DIICOT.
În primele două situaţii, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor a avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparenţa legalităţii operaţiunilor prin care sumele de bani au ieşit din patrimoniul societăţilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani au urmat aceeaşi destinaţie, conturile membrilor grupării şi retragerea în numerar, menţionează procurorii.
