În același timp, hotelurile și restaurantele se confruntă cu un deficit major de angajați, care ajunge, potrivit estimării sale, la aproape 50% în comparație cu Bulgaria, raportat la un număr similar de înnoptări turistice.
„Avem deficit de personal, dar avem și deficit de competențe și un deficit de legislație”, a declarat Simona Constantinescu.
Ospitalitatea le permite tinerilor să înceapă fără experiență
La nivel european, 35% dintre tineri își încep activitatea profesională printr-un loc de muncă în industria ospitalității, potrivit datelor HOTREC citate de președinta FIHR. Hotelurile și restaurantele oferă poziții în care tinerii pot începe să lucreze de la vârsta de 16 ani, fără experiență profesională anterioară. Pregătirea este realizată direct la locul de muncă, prin programe de integrare și instruire.
Este un loc de muncă unde pot începe devreme, în România după 16 ani, fără experiență, pentru că învață la locul de muncă. Atât în hoteluri, cât și în restaurante există sisteme de integrare și de pregătire, astfel încât să înceapă să învețe direct.
Simona Constantinescu, președinta Federației Industriei Hoteliere din România, FIHR
Un alt avantaj este flexibilitatea programului, care le poate permite tinerilor să combine munca și studiile. Experiența din ospitalitate dezvoltă și competențe care pot fi transferate ulterior către alte industrii.
Printre acestea se numără comunicarea, negocierea, asumarea responsabilității și coordonarea altor persoane.
„Se învață competențe pe care le pot folosi ulterior în orice domeniu și care, chiar și în mediul AI, nu se demodează. Vorbim despre negociere, comunicare, leadership și responsabilitate”, a precizat președinta FIHR.
Învățământul dual poate acoperi o parte din deficit
FIHR susține dezvoltarea învățământului dual și a programelor vocaționale prin colaborări cu organizații și camere de comerț bilaterale.
Unul dintre modelele analizate este cel elvețian, unde pregătirea vocațională și învățământul dual au o pondere importantă în formarea tinerilor. Potrivit Simonei Constantinescu, există inclusiv sprijin financiar elvețian pentru dezvoltarea în România a unor programe duale destinate ospitalității și altor industrii.
„Susținem învățământul dual și lucrăm cu organizații și camere de comerț bilaterale, în special cu Elveția, unde învățământul vocațional și dual este foarte bine dezvoltat”, a menționat aceasta.
Pregătirea profesională nu poate rezolva însă singură problema. Potrivit președintei FIHR, atitudinea față de muncă este influențată de educație, familie și mediul școlar.
Dorința de a munci este undeva în zona educației, a familiei și probabil a mediului de învățământ, care trebuie schimbat. Trebuie să înțelegem că, dacă ne-am angajat, trebuie să ne trezim dimineața și să fim responsabili acolo unde mergem.
Simona Constantinescu, președinta Federației Industriei Hoteliere din România, FIHR
O greșeală a unui angajat afectează întregul hotel
Munca într-un hotel sau într-un restaurant presupune o dependență puternică între departamente. Experiența clientului poate fi afectată indiferent dacă problema apare la recepție, în bucătărie sau în zona de curățenie.
Din acest motiv, fiecare angajat trebuie să își înțeleagă rolul în furnizarea serviciului final.
„În ospitalitate trăim într-un ecosistem în care echipa este cea mai relevantă. Dacă cineva de la recepție nu își face bine treaba, suferă reputația întregului hotel. La fel se întâmplă în housekeeping sau în bucătărie”, a spus Simona Constantinescu.
Această interdependență îi obligă pe angajați să își asume responsabilitatea nu doar pentru propriile sarcini, ci și pentru rezultatul întregii echipe.
„Fiecare membru al echipei este o verigă în acel lanț al serviciilor de calitate”, a afirmat reprezentanta hotelierilor.
Aproape 20% dintre tinerii români nu lucrează și nu studiază
Deși industria poate angaja persoane fără experiență și le poate pregăti direct la locul de muncă, România are un procent ridicat de tineri care nu sunt integrați nici în educație, nici pe piața muncii.
„Noi avem 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt angrenați în niciun sistem de muncă sau de învățământ”, a declarat Constantinescu.
Potrivit acesteia, tinerii respectivi nu au venituri și ocupații declarate, fiind susținuți fie de familie, fie din activități desfășurate în afara economiei fiscalizate.
„Sunt acei tineri neocupați cu nimic. Nu au venituri declarate, nu au ocupații declarate. Ei subzistă fie pe banii părinților, fie din activități la negru”, a explicat șefa FIHR.
O parte dintre aceste activități se regăsesc în zona economiei colaborative, unde numărul persoanelor care lucrează și veniturile obținute nu sunt întotdeauna reflectate în statisticile oficiale.
România are cu peste 100.000 de angajați mai puțin decât Bulgaria
Pentru a ilustra deficitul de personal, Simona Constantinescu a comparat România cu Bulgaria, două piețe care au înregistrat, potrivit datelor citate de aceasta, un număr apropiat de înnoptări turistice.
Bulgaria ar fi înregistrat aproximativ 29,9 milioane de înnoptări și ar avea 333.000 de angajați declarați în industrie. România, la un număr similar de înnoptări, ar fi avut anul trecut aproximativ 225.000 de angajați.
Diferența indică nu doar o lipsă de personal, ci și existența muncii nedeclarate, a unor modele diferite de organizare și a unor probleme legate de productivitate și competențe.
Constantinescu consideră că situația actuală este rezultatul combinării mai multor dezechilibre.
„Nu sunt povești, sunt realitatea, iar aceste cifre ne duc în situația în care suntem”, a spus aceasta.
Codul muncii nu este adaptat activităților sezoniere
Una dintre problemele semnalate de industria hotelieră este lipsa unor forme de angajare adaptate sezonalității. Actualul Cod al muncii pornește în principal de la modelul contractului pe durată nedeterminată, deși hotelurile și restaurantele au perioade în care volumul activității crește puternic.
Sistemul zilierilor poate fi utilizat numai pentru activități necalificate. Un hotel nu poate folosi aceeași formulă pentru a aduce temporar un recepționer sau un alt angajat calificat într-o perioadă cu numeroase evenimente ori cu un grad ridicat de ocupare.
Nu avem legislație adaptată muncii sezoniere, iar activitățile cu zilieri sunt doar pentru muncă necalificată. Dacă vrem să angajăm un recepționer sau personal calificat pentru un volum mai mare de evenimente într-o anumită perioadă, nu putem.
Simona Constantinescu, președinta Federației Industriei Hoteliere din România, FIHR
În actualul sistem, operatorii pot apela la zilieri pentru activități precum spălarea vaselor, curățenie sau poziții auxiliare, dar nu și pentru locuri de muncă ce necesită o calificare.
Restricția îi afectează inclusiv pe studenții care au urmat cursuri în turism și ospitalitate, dar care nu pot fi angajați temporar pe poziții calificate folosind regimul zilierilor.
Angajații români pregătiți pentru ospitalitate lucrează în străinătate
Deficitul de personal este amplificat și de plecarea românilor către piețele vest-europene. Simona Constantinescu susține că aproximativ 1,4 milioane de români se află numai în Regatul Unit, iar o parte importantă a acestora lucrează în industria ospitalității.
„Avem 1,4 milioane de români doar în Marea Britanie și mare parte lucrează în ospitalitate. Sunt pregătiți să facă această activitate, dar nu mai sunt în România”, a afirmat președinta FIHR.
În lipsa acestora, companiile sunt obligate să caute personal din alte surse, inclusiv prin recrutarea angajaților străini.
„Trebuie să înlocuim acest deficit cu angajați din alte surse”, a precizat Constantinescu.
FIHR este prima asociație înființată în turismul românesc, în aprilie 1990, și funcționează ca organizație patronală pentru reprezentarea intereselor hotelierilor. Federația reunește patru dintre primele cinci companii hoteliere din România, este prezentă în peste 48 de localități din 28 de județe, iar hotelurile membre cumulează peste 18.300 de camere.
Organizația este membră a HOTREC, structura europeană care reprezintă sectorul ospitalității și care reunește 47 de asociații naționale din 36 de țări.
