O suprafata de 2,2 milioane hectare de terenuri agricole degradate ar putea fi, insa, utilizate pentru impadurire.

In comparatie, tarile UE cu cea mai mare suprafata de padure si cel mai mare grad de impadurire sunt: Suedia (28 milioane hectare, 64% acoperire) si Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) - tari care au si o industrie forestiera si de exploatare a lemnului foarte dezvoltata.

In functie de suprafata impadurita, Romania se afla pe locul al optulea in UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafata forestiera nationala era de 6,86 milioane hectare, cel mai ridicat nivel incepand din 1929, potrivit PwC. Suprafata forestiera disponibila pentru exploatare a scazut, insa, cu 18% fata de 1990. Ponderea suprafetei impadurite destinata exploatarii in suprafata totala impadurita a fost de 67% in 2015, in scadere de la 88% in 1990.

Padurile Romaniei, judet cu judet. Cele mai mari suprafete impadurite

Padurile Romaniei, judet cu judet. Cele mai mari suprafete impadurite

Prelucrarea lemnului in Romania

Industria silvica si de prelucrare a lemnului din Romania are o pondere de 3,5% la formarea PIB, daca se iau in considerare si efectele indirecte, arata studiul PwC. Contributia directa a industriei lemnului la formarea PIB in Romania a fost relativ constanta in ultimul deceniu (variind intre 1,1% si 1,5%). Din acest punct de vedere, Romania se situa in 2014 pe locul 9 in cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Daca se considera si efectul indirect si cel indus asupra economiei, industria silvica si de prelucrare a lemnului din Romania contribuie cu 3,5% la PIB.

Sectorul silvic si al prelucrarii lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci cand sunt luate in calcul efectele directe si indirecte asupra economiei. De asemenea, in sector sunt angajate 128.000 de persoane in mod direct, iar alte 186.000 de persoane in sectoare conexe. Potrivit studiului PwC, investitiile in sectorul de prelucrare a lemnului au fost in medie de 200 milioane de euro pe an.

40.000 metri cubi de material lemnos, confiscati de politie in 2016

40.000 metri cubi de material lemnos, confiscati de politie in 2016

"Romania are un potential foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier si de prelucrare a lemnului in masura in care si-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, Romania are in prezent cea mai scazuta productivitate a fortei de munca in sectorul forestier din UE, cu 8,4 unitati de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de catre un angajat cu norma intreaga) / 1.000 hectare, dublu fata de media europeana de 4,3 ULA / 1.000 hectare. Printre motivele productivitatii scazute se numara lipsa drumurilor forestiere si tehnologia de recoltare depasita. In tarile membre UE, in medie, un singur angajat din administratia publica gestioneaza circa 632 hectare, de 2,4 ori mai mult fata de suprafata gestionata de un angajat din Romania (263 hectare), principala cauza fiind sistemele IT deficitare folosite de autoritatile silvice din Romania", a declarat Bogdan Belciu, partener, consultanta pentru management, PwC Romania, coordonatorul studiului.

In 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare in Romania a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (in scadere de la 88% in 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE.

Citeste si:

Totusi, Romania s-a situat in 2015 pe locul 6 in ceea ce priveste raportul dintre volumul de lemn si suprafata forestiera disponibila pentru exploatare (280 metri cubi/hectar), cu mult peste media UE (172 metri cubi/hectar).

Ce crestere anuala au padurile in Romania

Cresterea naturala a padurilor din Romania este de circa 5,4 metri cubi/hectar/an (conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica) sau de circa 7,8 metri cubi/hectar/an (in conformitate cu Inventarul Forestier National).

"Inspectorul Padurii", aplicatia care combate taierile ilegale

"Inspectorul Padurii", aplicatia care combate taierile ilegale

In 2014, Romania a fost al 9-lea mare procesator si comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat si comercializat din Uniune (420,4 milioane metri cubi). Insa avand in vedere gradul redus de exploatare forestiera, aceasta contributie ar putea creste.

In Romania, productia (15,1 milioane metri cubi) a fost peste media UE (14,5 milioane metri cubi), in timp ce doar o proportie mica din lemnul brut recoltat a fost exportata (0,5 milioane metri cubi). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 milioane metri cubi. In schimb, pentru a sustine capacitatea de productie si nevoia de aprovizionare, de-a lungul lantului valoric, au fost importati 1,6 milioane metri cubi aditionali. In conditiile unei mai bune utilizari a padurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperita exclusiv din productia interna.

“Romania exporta majoritatea productiei sale din prelucrare secundara in loc sa o valorifice in continuare pe lantul valoric. Astfel, tara noastra pare a fi implicata in principal in prelucrarea primara si secundara pe lantul valoric, cu o industrie de prelucrare finala limitata (mobilier, locuinte, constructii). Este necesara o utilizare mai intensa a potentialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere in favoarea celor mai productive, intensificarea impaduririlor, cresterea anuala a volumului de lemn pe picior, dar si a celui recoltat”, a adaugat Bogdan Belciu.

O mare parte din productia de lemn este consumata pentru incalzire (5 milioane metri cubi in Romania, semnificativ mai mare fata de media UE - 3,39 milioane metri cubi). O parte importanta a consumului intern a fost acoperita prin importul a 1,01 milioane metri cubi, acest lucru confirmand faptul ca exista cerere care ar putea fi acoperita din productia interna.

Sursa foto: Pixabay