Antropologul Alexandru Balasescu arata ca societatea romaneasca a fost si continua sa fie traditionala, bazata pe ierarhii sociale puternice, orientare care a precedat si a supravietuit perioadei comuniste. Ca in orice alta societate, elitele se regasesc la un nivel la care restul populatiei doar aspira. Faptul ca in comunism elitele erau automat parte din nomenclatura a facut ca populatia sa nazuiasca la acest tip de apartenenta, in detrimentul unui statut legat de profesie si performanta in sine. De aceea, si astazi, multi oameni in Romania aspira mai degraba la o functie decat la profesionalism, conform Revistei Cariere.

Unele profesii iti confera automat recunoastere: medic, profesor universitar sau, mai nou, antreprenor de succes. Exista pozitii institutionale sau functii care confera statut social: director, ministru, senator. Meseria de inginer, precum si profesiile tehnice, aveau un statut care, din pacate, si-a pierdut din prestigiu. „Odata cu reorientarea societatii de la productie spre consum, aceste profesii par a fi mai putin apreciate, deoarece nu par a avea o utilitate imediata.”

Societatea de consum cu noile sale reguli s-a impus rapid in Romania, fara a parcurge o istorie care sa conduca treptat in acest punct. In consecinta, profesiile care par a nu avea un impact intr-o logica a consumului nu mai ofera statut. Aici au contribuit si alte tipuri de dinamici sociale, cum ar fi implicarea unor profesionisti de marca in politica, aflati probabil in cautarea unui statut mai inalt. Insa efectul a fost total contrar, de multe ori.

Citeste articolul integral pe Revista Cariere.