Daca in cazul industriei producatoare, a energiei si, partial, in agricultura, investitiile straine au inceput sa apara din nou, in retail si industria bunurilor de larg consum (FMCG) nu putem vorbi de aceeasi tendinta, considera Gorkem Tursucu (foto).

Investitorii se uita la cifre, insa acestea nu reflecta tot timpul realitatea. Acestia aleg sa mearga in magazine la final de saptamana pentru a observa daca oamenii chiar cumpara sau doar se uita, observa ce se gaseste in cosul cumparatorilor, se uita la cel fel de produse sunt pe rafturi, citesc stirile care apar despre sectorul care ii intereseaza si abia apoi iau o decizie”, explica Tursucu.

Chiar daca Romania este o tara cu un numar mare de locuitori, interesul pentru investitii in zonele mentionate ramane in continuare scazut, una dintre problemele mentionate atat de investitorii straini, cat si de cei locali fiind nivelul ridicat al TVA. Cu toate acestea, oficialul ABS considera ca “a investi” se aseamana cu notiunea de “a pescui”, in sensul ca atunci cand companiile interesate de piata locala vor observa ca alti competitori decid sa intre in Romania vor fi impulsionate sa ia o decizie similara.

Scaderea TVA ar putea fi un carlig, insa nu unul hotarator. Daca vor observa ca economia isi revine vor veni spre Romania. In plus, companiile se consulta, vorbesc intre ele. Investitorii se uita cine este in piata si cine a plecat, iar din acest punct de vedere in retail si FMCG nu au existat atat de multe exit-uri, ceea ce e un lucru bun pentru Romania”, crede Gorkem Tursucu.

Totodata, acesta considera ca este necesara atat imbunatatirea increderii consumatorilor in economie, cat si a increderii pe care o au romanii in retaileri si in marcile proprii ale acestora.

Pe piata de retail FMCG din Romania sunt prezente cinci din cele mai importante grupuri de profil din Europa – Carrefour, Metro, Lidl & Schwarz, Rewe si Auchan. La sfarsitului lui 2009, vanzarile de marci private reprezentau mai putin de 10% din totalul vanzarilor realizate de marii retaileri internationali in Romania, in timp ce in alte tari analizate media este mult superioara (20% - 30%). [Cititi si De ce va creste comertul modern in urmatorii 10 ani]

Optimism pe lista de cumparaturi: De ce va creste comertul modern in urmatorii 10 ani

Optimism pe lista de cumparaturi: De ce va creste comertul modern...

Cele mai cunoscute marci private din Romania sunt: Aro (Metro), Carrefour si Marca Nr 1 (Carrefour), Clever (Billa) si Tip (Real), releva un studiu al Contrast Management Consulting.

In opinia directorului general al ABS, intrarea Lidl pe piata romaneasca, in februarie 2010, va impacta retailul local, punand presiune pe toti jucatorii si in special pe hard discounteri (care practica cele mai mari reduceri de pret).

Cronica unei piete in plin boom. Cine a desenat harta retailului modern in ultimii 10 ani

Cronica unei piete in plin boom. Cine a desenat harta retailului...

“Lidl are pe de o parte o organizare foarte buna – un aspect foarte important in retail - vor avea o logistica puternica si pe de alta parte au puterea financiara pentru a sustine eventualele pierderi care ar putea aparea in primii ani de functionare. Chiar daca vorbim de o felie mai mica pentru ceilalti jucatori, competitia este buna intrucat aduce inovatie in piata, dezvoltare si o consolidare a industriei”, afirma Tursucu.

Volumele cresc din nou. Optimismul ramane moderat

Citeste si:

Una dintre vestile bune ale primelor luni din 2011 se traduce printr-un volum mai mare al vanzarilor in cazul celor mai multi retaileri. Cu toate acestea, un lucru este sigur – salariile consumatorilor nu s-au dublat si raman in continuare printre cele mai scazute din Uniunea Europeana, fapt care se va reflecta si in profitabilitatea companiilor.

“Majoritatea retailerilor vor avea acelasi volum al vanzarilor ca in anii 2007-2008, insa nivelul de profitabilitate va fi mai scazut. Vad o crestere a veniturilor in acest an, insa nu si a profitului daca anumite aspecte precum alinierea viziunii managerului cu a angajatilor, investitii in tehnologie sau schimbarea modului de gandire nu vor fi indeplinite”, sustine Gorkem Tursucu.

O alta problema semnalata de oficialul ABS consta in adoptarea, in ultimii doi ani, a “unor masuri de guerilla”, care au afectat modul de functionare al companiilor. “De multe ori companiile au renuntat, fara un proces de analiza, la angajatii buni - fie i-au concediat, fie acestia au plecat. Este un moment bun pentru ele sa se gandeasca daca au oamenii calificati pentru a-si atinge obiectivele de business”, completeaza Tursucu.

Totodata, un aspect la care managerii trebuie sa se gandeasca este strategia post-criza. “Din discutiile avute pana acum, managerii nu se gandesc la perioada post-criza. Daca nu esti in stare sa conduci in timpul crizei, nu o vei face nici dupa iesirea din criza. Acele companii care au supravietuit pana acum au toate sansele sa o faca si in 2011 si 2012”, declara directorul general al ABS.

Architected Business Solutions a afisat anul trecut o cifra de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro, in crestere fata de rezultatul obtinut in 2009, de 2,2 mil. euro. Compania are 50 de angajati si este structurata pe trei linii de afaceri, oferind consultanta pentru clienti din diferite industrii – FMCG, retail, farma, electronice, IT, imobiliare, retail banking, distributie utilitati.

Cine este Gorkem Tursucu

Gorkem Tursucu si-a inceput cariera in 1996 in cadrul companiei Andersen (Turcia), unde a detinut diferite pozitii - de la asistent auditor pana la auditor senior.

Incepand cu anul 2000 s-a alaturat echipei Ernst&Young (Romania, Ucraina, Rusia), ocupand pozitia de manager al Departamentului de Audit. Ultima functie detinuta de Tursucu in cadrul Ernst&Young a fost cea de manager departament Business Risk Services, in Turcia.

Gorkem Tursucu este din 2005 director general al Architected Business Solutions, companie care a realizat proiecte de consultanta pentru Ambient SA, Titan SA, Romania Libera, Anchor Grup, Interbrands, Rompetrol, Lukoil, Sensiblu / A&D Pharma, Mediplus, BCR, OTP Bank, ING Bank, DistriGaz, CFR.