Mai mult, la finalul lui 2011, procurorii DIICOT au descoperit la Galati o fabrica de tigarete neautorizata de unde au confiscat aproape 600.000 de pachete de tigari, unul dintre cele mai mari volume de tigarete de contrabanda confiscate.

Intensificarea actiunilor autoritatilor din ultimul an si jumatate a dus la o scadere majora a nivelului pietei negre, care in ianuarie 2010 ajunsese la un maxim record de 36,2%, ca urmare a unor majorari ale accizei.

Anul 2012 se preconizeaza a fi unul stabil pe piata, jucatorii considerand ca nivelul pietei negre va ramane la un nivel relativ similar cu cel din 2011.

„Piata neagra a tutunului nu va depasi 15% din consumul total anul acesta”, a declarat pentru wall-street.ro, Adrian Popa director Corporate & Regulatory Affairs la British American Tobacco (BAT), cel mai mare jucator de pe piata tigarilor.

Cele mai recente date statistice ale companiei de cercetare Novel arata ca in noiembrie 2011, piata neagra a tigaretelor inregistra o crestere ajungand la 15%, fata de 11,8% in septembrie, revenind la nivelul lunii iulie. Media contrabandei pe 2011 se ridica astfel la 15,2%. Spre comparatie, media contrabandei in 2010 a fost de 27%.

Producatorii de tigari si Agentia Nationala de Administrare Fiscala au demarat ulterior atingerii acestui nivel record campanii solide de combatere a evaziunii fiscale. Astfel incat, Sorin Blejnar declara ca in primele 11 luni ale anului trecuta incasarile din accize la tigari au crescut cu 30% fata de aceeasi perioada a anului precedent.

„Diminuarea comertului ilicit in 2011 fata de 2010 s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, schimbarilor legislative, precum si colaborarii stranse a industriei tutunului cu institutiile competente in combaterea contrabandei. Daca limitarea pietei negre va fi o prioritate si in 2012, iar cadrul fiscal va fi predictibil, industria se va putea dezvolta in limitele normalitatii si in anul in curs", spune Gilda Lazar, director Corporate Affairs&Communications la Japan Tabacco International (JTI).

Lucrurile nu stau insa chiar atat de simplu. "Exista insa initiative paralele, cum e propunerea Ministerului Sanatatii privind cresterea taxei pe viciu, care pot da peste cap atat prevederile Codului Fiscal, cat si previziunile Ministerului Finantelor privind incasarile bugetare, dar si angajamentele europene (calendarul de crestere stabilit in baza Directivei 12/2010, pana in 2018-n.r.) si planurile de combatere a comertului ilicit”, a adaugat Lazar.

Cum afecteaza insa noile scumpiri ale tigarilor piata neagra

Se vor duce mai mult consumatorii catre produsele de contrabanda? Popa spune ca probabil consumatorul s-ar duce catre contrabanda, daca ar fi oferta.

Din fericire actiunile de combatere continua sa fie frecvente.

Citeste si:

Scumpirile influenteaza piata neagra in masura in care sunt facute neplanificat si fara a se tine cont de puterea de cumparare a populatiei. Anul 2010 a fost extrem de dificil pentru industria tutunului, din cauza cresterilor neplanificate de acciza, reflectate in majorarea brusca a preturilor. Atunci, vanzarile legale au scazut dramatic, profitabilitatea jucatorilor din industrie fiind supusa unor presiuni foarte mari, iar pierderile la bugetul de stat au fost, implicit, substantiale in conditiile in care un punct procentual de contrabanda inseamna pierderi la bugetul statului de 30 milioane euro”, a explicat Gilda Lazar.

Lazar a adaugat ca desi vorbim despre produse extrem de fiscalizate, in care ponderea taxelor este determinanta, nu trebuie sa uitam ca, intr-o economie de piata, preturile sunt elemente de concurenta si se formeaza liber, pe baza costurilor, a puterii de cumparare a consumatorilor tinta si in conformitate cu strategia fiecarei companii.

„S-a incetatenit impresia ca preturile se modifica strict in corelatie cu acciza si cursul de schimb la care se plateste aceasta. Este drept ca,in medie, circa 82,5% din pretul unui pachet de tigarete inseamna taxe- dar nu trebuie exclusi alti factori importanti care pot influenta deciziile legate de preturi: inflatia, cursul de schimb la care se achizitioneaza, din import, materiile prime, costurile suplimentare generate de diverse reglementari (de exemplu decizia privind tigaretele cutendinta redusa de aprindere)”, a precizat Lazar.

Cadrul legislativ al contrabandei necesita imbunatatiri in continuare

Industria tutunului depinde de politicile fiscale, de determinarea autoritatilor de a combate contrabanda si de imbunatatirea cadrului legislativ privind comertul ilicit. In ceea ce priveste fiscalitatea, in momentul de fata exista un calendar pana in 2018, elaborat de Ministerul Finantelor, care prevede cresteri anuale ale accizelor, predictibile si suportabile, care sa aiba loc la fiecare 1 iulie, spune Gilda Lazar.
Prin acest calendar este transpusa Directiva 12/2010 cu privire la taxarea tutunului, care acorda noilor state membre UE o perioada de gratie pentru alinierea la noul nivel al accizelor.

„Speram ca acest Calendar, publicat in Codul Fiscal, sa fie respectat si in anii care urmeaza, indiferent de evolutia economiei. S-a vazut deja ca o politica fiscala necorelata cu puterea de cumparare a populatiei are efecte contrare scopului initial de a aduce venituri suplimentare la buget. Ca urmare a unui an de cresteri bruste si neplanificate ale accizei, in ianuarie 2010 contrabanda cu tigarete ajunsese la 36,2% din piata”, a mai spus Gilda Lazar.

„Este extrem de important ca institutiile statului sa lucreze impreuna si totodata sa fie adoptat Planul Strategic National de combatere a comertului ilicit cu tigarete pe perioada 2010- 2012, elaborat in 2010”, spune Lazar.

Alte masuri necesare pentru imbunatatirea cadrului legislativ referitor la contrabanda ar fi, in opinia reprezentantei JTI, atribuirea unor competente clare politiei locale, pentru sanctionarea vanzarilor ilegale in piete, confiscarea mijlocului de transport folosit pentru comert ilicit, chiar daca nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse in tara ilegal.

„Este nevoie, de asemenea, de clarificarea situatiei existente la frontiera interna, cu Ungaria si Bulgaria, unde nu mai exista puncte de control vamal”, a conchis Gilda Lazar.