Wall-Street.ro a stat de vorba cu specialisti din domeniul sanatatii, reprezentanti ai industriei farmaceutice, ai pietei de asigurari si ai serviciilor medicale private. Citeste concluziile mesei rotunde despre reperele reformei in domeniul sanitar din Romania.
De ce a esuat proiectul de lege retras de presedintele Basescu in ianuarie?
Florentin Scarlat, reprezentant Local American Working Group (LAWG): Cred ca vom vedea concluziile in primul draft. La consultari, toata lumea isi spune punctul de vedere si se iau notite. Cu privire la ce s-a intamplat in ianuarie, cred ca a fost o mare problema de comunicare. Tot procesul de elaborare a fost un pic opac. In urma consultarilor va fi elaborat un draft, care apoi va fi postat pe site-ul ministerului si se vor relua discutiile pe marginea lui. Acum a fost, mai degraba, o adunare de idei. Feeling-ul meu este ca nu va fi un draft de lege foarte diferit de cel din ianuarie.Parmena Radut, medical services manager Eureko: Ideea a pornit de la modelul olandez, care merge pe solidaritate. Initial, s-a plecat de la o administrare totala a fondurilor publice de catre asiguratorii privati, dupa care s-a optat pentru mentinerea unui pachet de baza in administrare publica, pe cand asigurarile voluntare ar fi beneficiat de un anumit regim fiscal. Acest lucru le-ar fi pozitionat astfel incat sa castige teren pe piata asigurarilor private. Acum, se spune ca cel mai bine ar fi sa fie la liber, ca eu, cetatean, sa-mi aleg cine sa-mi administreze pachetul de baza, cine pe cele voluntare; dar asta nu este fezabil din punct de vedere tehnic, nu se poate implementa.
Din punctul de vedere al companiilor de asigurare, nu s-a pus accentul pe profit. Accentul s-a pus pe a nu avea pierderi, pentru ca participarea la un asemenea proiect de o asemenea anvergura inseamna cheltuieli initiale foarte mari pentru asiguratori, investitie care se va recupera undeva in 10-12 ani. Deci, nu se pune problema de profit, ci de a nu pierde.
Sorin Popescu, coordonator grup comunicare Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM): Proiectul de lege a fost facut pe un pachet de servicii medicale de baza care exista, dar care nu avea costurile calculate. In Romania, este evident ca aceste costuri sunt mult mai mari decat banii disponibili pentru ca, nu toti pacientii au acces la pachetul de baza de servicii medicale. Pe hartie, da, in practica, ba. Cred ca principalul motiv pentru care acest draft nu a trecut, dincolo de implicatiile politice si emotionale, este ca trebuie sa fie sustenabil, adica pachetul de baza sa fie la un nivel astfel incat sa fie acoperit cel putin de banii care se strang.
Sorin Paveliu, expert in politici de sanatate: Povestea cu pachetul de baza este pur jurnalistica, pentru ca pachetul este definit in Contractul-Cadru. Problema care s-a pus este o redefinire a pachetului de baza, era vorba despre o limitare a acoperirii statului. O limitare a acoperirii s-ar fi facut, in mod transant, cu coplata. Aplicarea legii coplatii ar fi insemnat, de fapt, redimensionarea pachetului minim de servicii in sensul ca se preciza ce procent dintr-un serviciu este acoperit. Ar fi fost servicii acoperite maximal si minimal. Problema de fond este ca avem un sistem sanitar mult, mult prea scump, asa cum este el descris, fata de ceea ce statul este dispus sa finanteze. Marea deficienta a proiectului de lege a fost tocmai ca a incercat sa imbine sistemul public cu cel privat; vorbim despre doua sisteme bazate pe principii diferite – unul este bazat pe solidaritate, ceea ce este un principiu de protectie sociala, si al doilea – bazat pe risc.
Avem nevoie de o noua lege a sanatatii sau de aplicarea celei deja in vigoare?
Sorin Paveliu: Problema e ca cine face o noua lege, trebuie sa raspunda macar la trei intrebari. Prima este esentiala: daca e nevoie de o noua lege. Categoric nu - avem nevoie de respectarea actualei legi. In momentul de fata, avem o finantare indecenta a sistemului sanitar. Doi la mana: daca vrei sa faci legea aceasta, ar trebui sa faci ceea ce nu a facut echipa anterioara, adica sa faci un audit al situatiei - care sunt zonele care s-au dovedit a functiona prost. Chestia asta nu o s-o faca nimeni pentru ca asta ar insemna ca ministerul ar trebui sa spuna “nu-mi fac treaba”. S-ar ajunge in situatia jenanta in care ar trebui sa spuna ca este nevoie de management privat. A treia idee – in clipa in care ai elaborat un scenariu, trebuie sa faci doua-trei scenarii de simulari, sa vezi ce consecinte sunt. Nu uitati ca ne aflam intr-o sceneta politica, fiecare trebuie sa castige voturi.Marius Litu, director Colegiul Medicilor din Romania: Noua lege pe care o gireaza dr. Vasile Cepoi (secretar de stat in Ministerul Sanatatii – n.r.) a inceput cu o coala goala sau pe vechea lege, de pe site-ul MS? Asta e o mare problema. Daca vom merge pe o noua lege, ne trebuie niste tehnicieni de buna credinta; daca se va merge pe vechea lege, atunci sa vedem ce isi doresc profesionistii. Nu au nici ei aceleasi interese, adica nu toti medicii din Romania au aceleasi interese. In cazul nostru, sunt diferente mari intre medicii universitari si medicii care nu lucreaza in universitati, intre medicii de familie de la tara si cei de pe Calea Victoriei.
Cat la stat, cat la privat?
Sorin Popescu: Niciodata privatul (asiguratorii – n.r.) nu va putea prelua ceea ce nu-i in stare sa faca statul daca sunt bani putini. Privatul poate sa creasca eficienta si sa sa produca profit prin sporirea eficientei daca se porneste de la un pachet de servicii acoperitor prin fondurile care exista.Sorin Paveliu: Nicio tara din Europa nu cheltuie mai mult de 23% bani privati. Dar, atentie, in banii privati intra si banii pe care ii cheltui fara sa ma duc la sistemul de asigurari. Ma duc la medic sau la farmacie si cumpar direct. Insa, noi am depasit deja limita aceasta, suntem mari cheltuitori datorita faptului ca statul da foarte putini bani, noi cheltuim foarte multi bani privati. Consumul de sanatate este de cam 5,5% din PIB in conditiile in care din fondurile publice vin doar 4% (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate/CNAS si minister). Restul sunt bani privati.
Unde cheltuim bani privati? In partea necompensata a retetei, medicamentele care nu se dau pe reteta, medicamentele pe care le cumparam fara sa trecem pe la medic, la liber, consultatiile la cabinete pe care le consumam in mod privat, consultatiile prin sistemele private in modul de fata, abonamentele si mai intra si ciubucurile care sunt cuantificate cat de cat. Noi am atins deja o limita superioara. Nu iti poti permite sa creezi un sistem acum despre care sa spui ca dai 25% la privat si 75% la CNAS, pentru ca astea se adauga la ce cheltuim in momentul de fata in privat si am ajunge la niste cheltuieli de 35-40%, ceea ce este complet inechitabil.
Stiti cat costa un accident de masina? Cei care ajung in spital cu SMURD in urma unui accident consuma pana la 200 de milioane lei (vechi), bani pe care nu si-i pot permite. Un bolnav de cancer ar consuma 3-4.000 de de euro pe luna. Daca faci un infarct si va trebui sa-ti pui stenturile cu pricina trebuie sa scoti din buzunar 6.000 de euro. Culmea este ca avem asigurari CASCO pentru masina pentru o asigurare care acopera 5-6.000 de euro sau 10.000 de euro, in schimb noi nu constientizam care sunt costurile reale din sanatate.
Care sunt solutiile pentru un mai bun control al cheltuielilor in domeniul sanitar?
Sorin Popescu: Cum sa stim cate servicii (se consuma – n.r.)? Haideti sa va spun ce nu stim: cati bani s-au consumat anul trecut in sanatate, cati bani s-au strans anul trecut in sanatate? Unde este raportul de acticvitate si de cheltuieli al CNAS pe 2011? Cati bani s-au strans din (taxa) claw-back, in ce cont sunt si cand va iesi primul ban de acolo astfel incat sa stim ca ei s-au intors la medicamente. De ce nu stim? Pentru ca suntem in an electoral si avem cheltuieli, probabil. Si avem nevoie de niste bani sa se stranga.
Iar daca vorbim despre costuri, sunt ca convins ca pe langa claritatea care este prezenta la clinicile private sunt convins ca si costurile sunt mai mici. Pentru ca de fiecare data cand am a avut de facut un contract cu cineva de la privat, prin care sa achizitioneze medicamente au negociat la sange si intr-adevar au semnat la sfarsit un contract. Si mi-au zis: imi aduci cinci cutii la pretul acesta, mai mic decat e pretul de piata, iti dau banii maine. Daca ti-i dau poimaine platesc atat penalizare, in termen de 30 de zile.
Laurian Arghisan, quality manager Medicover: In sistemul de sanatate privat se pune accentul pe eficienta, calitate si centrarea pe nevoile pacientului. S-a spus deseori ca sistemul public este subfinantat. Este important insa ca resursele esistente sa fie alocate eficient. In acest fel se poate face lumina in “gaura neagra”, se pot identifica problemele care esista in sistem si se pot gasi solutii.
Propuneri pentru noua lege a sanatatii
Sorin Popescu: Vrem predictibilitate, transparenta, astfel incat sa fim putem fi considerati parteneri; nicidecum cum se intampla astazi, cand nu stim cat s-a cheltuit sau ce s-a intamplat cu niste bani. Noi suntem in Romania pentru viitor nu pentru banii pe care putem sa-i incasam astazi si, de aceea, putem contribui la dezvoltarea sistemului atat timp cat sistemul este transparent cu noi si cu toata lumea, in interesul tuturor. Deci, vrem transparenta, predictibilitate si sustenabilitate. Asadar, sustinem cardul electronic, prescriptia electronica si orice metoda de transparentizare a colectarii si utilizarii a banilor in sanatate.Prescriptia electronica se poate face si este foarte importanta. Noi, ca si industrie, din punct de vedere al business-ului, ne dorim acest lucru, este benefic pentru noi, ne aduce profit, daca exista un control electronic al prescriptiei. De ce? Pentru ca in loc sa fure niste oameni bani din sistem, asa cum se intampla astazi, banii ajung la medicamente. De exemplu, scriem 20 de retete la niste persoane decedate sau care nu au nevoie, le-am dat la o farmacie cu care ma inteleg, ei iau banii de la casa si impartim banii intre noi. Banii aceia nu ajung astfel la producator, pentru ca medicamentele nu pleaca din farmacie. In schimb, ce ne-am dori foarte mult in acest an este prescriptia electronica, care va aduce o eficientizare. De exemplu, un medicament compensat care se da numai pentru gripa sa nu se dea si pentru otita, daca n-are indicatii pentru acest lucru.
Florentin Scarlat: In completare, as mai preciza ca lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizata din 2008 si ajungem in situatia in care avem foarte multe medicamente care au primit aviz favorabil. Dat fiind faptul ca sunt atat de multe exista si o teama de actualizare a listei tocmai datorita impactului bugetar.
Marius Litu: Ne dorim ca in noua lege sa fie definit foarte clar rolul fiecaruia. Ce rol are ministerul, ce rol are casa, CSA-ul (n.r. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor), asiguratorul, fiecare sa aiba treaba lui, pentru ca era o nebunie in vechiul proiect, fiecare putea face cate ceva ce putea face si altul.
Parmena Radut: Cel mai viabil ar fi ca pachetul de baza sa ramana in continuare in administrare publica iar cele voluntare sa aiba alt regim fiscal. Acum are deductibilitate de 250 de euro, dar numai pentru angajator. Pentru ca sistemul sa functioneze si piata de asigurari de sanatate sa creasca este necesara deductibilitatea totala, atat pentru angajat cat si pentru angajator.
Sorin Paveliu: In primul rand, avem nevoie de transparenta. Toata lumea ar putea sa ofere solutii, dar fara transparenta degeaba. De asemenea, as vrea sa-mi spuna cineva de unde s-ar lua mai multi bani. Toata lumea se vaita in prezent de cei 4% din PIB. Sa ne spuna efectiv care este solutia prin care sa se aduca mai multi bani in sanatate. De asemenea, este o problema de responsabilitate care trebuie definita. Noi aveam un administrator al banilor care initial trebuia sa fie ales printr-o adunare generala si aiba reprezentanti CNAS-ul ai populatiei in aceasta adunare generala. Acum nimeni nu mai stie exact ce si cum.
As vrea sa nu mai avem "gauri", precum lucruri mari reglementate dar nepuse in practica. Uitati-va la casele paralele. Conform legii, din 2006 acestea nu mai exista, insa ele functioneaza in continuare. Au trecut 6 ani si aveau 6 luni sa se dizolve. Astfel, avem acum institutii care conform legii nu mai exista. De asemenea, salariile personalului medical sa nu mai fie reglementate in legea unica a salarizarii pentru ca este incorecta.
Dar ceea ce am spus pana acum nu tine de o lege noua. Transparenta tine de manageri, de exemplu. Este o chestie de vointa politica, nu de lege.
Laurian Arghisan: Pornind de la ce s-a spus, de la transparenta si finantare echitabila, realista, daca medicul de familie inca mai primeste 12 lei pe serviciu, este mai mult decat evident ca vorbim ca finantarea a ramas istoric mult in urma. Finantarea trebuie sa fie adecvata serviciilor si atunci intr-adevar poate fi vorba de eficienta si de tratarea fiecarui pacient care-ti calca pragul unitatii, fie ca vine cu finantare de la casa de asigurari sau de la o companie privata, poti sa-l tratezi bine si sa aiba un acces echitabil la servicii. Dar, numai in acest mod, sa ai o finantare corespunzatoare si mecanismele sa fie clare.
Fotografii, de Mircea Dragos, fotografii-profesionale.ro.
"Intalnirile Wall-Street.ro" au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala, si au ca scop identificarea tendintelor din cele mai importante sectoare economice. Citeste concluziile "Intalnirilor Wall-Street.ro" despre dinamica urmatoarelor domenii:
- macroeconomie;
- imobiliare;
- piata de capital;
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
