Desi actuala conducere a AVAS a declarat despre Rulmentul Brasov ca reprezinta o prioritate la privatizarea integrala, alaturi de Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, reprezentantii autoritatii de privatizare nu au reusit sa faca inca nimic! In asteptarea unui mare investitor de peste hotare, care inca intarzie sa-si depuna oferta conform "strategiei noastre de privatizare, cu oferte de la firme cu renume"- dupa cum declara presedintele AVAS, Razvan Orasanu, in vizita intreprinsa la cele doua societati brasovene in 4 aprilie - societatea risca sa isi piarda destui parteneri externi.

De vina sunt, in principal, unii oficiali guvernamentali care anunta, din cand in cand, "lichidarea, daca nu se gaseste un cumparator al pachetului majoritar de actiuni". Aceasta cu toate ca societatea brasoveana se afla in topul exportatorilor, peste 90% din productie, in valoarea de 30 de milioane de euro, ajungand in tari de pe toate continentele. In aceasta situatie, unul dintre actionarii minoritari - SSIF Orizont Vest din Oradea, care detine 12% din actiunile societatii, a propus conducerii AVAS un plan de divizare asimetrica.

In opinia lui Nicolae Rusu, presedintele societatii de servicii de investitii financiare, Rulmentul ar putea fi divizat in trei societati. Prima ar urma sa se concentreze pe productia de rulmenti, insa va cuprinde si datoriile si penalitatile catre AVAS, cu posibilitatea transformarii lor in actiuni. In aceasta situatie, autoritatea de privatizare ar urma sa controleze 90% din patrimoniul companiei. O a doua societate ar urma sa preia activitatile auxiliare si cateva dintre hale ce ar putea fi inchiriate, in timp ce a treia societate ar prelua terenurile neutilizate pana acum si aflate in proprietatea Rulmentul.

"In acest fel, urmarim nu numai accelerarea privatizarii, ci si rezolvarea problemei sociale, a locurilor de munca, considera presedintele Rusu. Pentru ca unii uita ca de existenta acestei uzine depind 12.000 de suflete, fiind inca un motiv sa ramana pe piata. Altfel, statul ar pierde alte mii de miliarde de lei, daca ar trebui sa plateasca salarii compensatorii celor peste 3.000 de salariati.

"Nimeni nu este nebun sa cumpere datorii de 40 mil. euro"

Bineinteles, reprezentantul AVAS in Adunarea Generala a Actionarilor societatii a respins propunerea actionarului minoritar, cu binecunoscuta "placa", mai nou trimisa drept raspuns si unei interpelari parlamentare a deputatului democrat Dumitru Puchianu: "intreprindem masuri de natura tehnica si tehnologica, masuri de natura financiara si masuri de natura organizatorica pentru redresarea societatii, conform strategiei de privatizare".

Obstructia fatisa a AVAS l-a nemultumit profund pe actionarul minoritar, acesta exclamand: "Nu intelegeti ca este imposibil ca cineva sa fie atat de nebun incat sa cumpere o firma cu datorii de 40 milioane de euro la bugetul statului (de fapt, datorii "pe hartie", care decurg din majorarea scriptica a valorii rulmentilor aflati in stoc, plus dobanzi, penalitati si majorari - n.a.), in timp ce alte fabrici similare au primit toate facilitatile posibile, dar pentru Rulmentul Brasov nu se poate". Un exemplu in acest sens este chiar in apropiere, unde firma germana Ina Schaeffler a primit toate facilitatile dorite, atragand astfel si forta de munca inalt calificata de la Rulmentul.

Fondul Proprietatea, o posibila solutie

O posibila solutie, in opinia domnului Rusu, ar fi cedarea societatii, din proprietatea AVAS catre Fondul Proprietatea.

"M-am uitat pe lista societatilor ce intra in acest fond si, cu unele exceptii, putine au un potential de dezvoltare atat de mare ca Rulmentul Brasov, care are avantajul exportului", a conchis presedintele Rusu.