Am organizat o intalnire intr-un cerc restrans, pentru a afla cu ce probleme se confrunta taximetria din Romania, cum arata concurenta din partea Uber, dar si a aplicatiilor precum Clever Taxi sau Star Taxi si ce asteapta companiile de la Primarie si institutiile autorizate din domeniu.

In acest sens, ne-am intalnit cu Vasile Stefanescu, presedinte al COTAR, Andrei Gafita, vicepresedinte in aceeasi confederatie, si directorul general Speed Taxi, companie cu peste 230 de masini, precum si avocata Ana Maria Udriste, CEO si fondator al platformei Avocatoo.ro.

Din data de 26 aprilie, COTAR a primit autorizatie pentru a protesta in fata Guvernului. Cerintele lor? Eliminarea pirateriei din piata, alinerea tuturor jucatorilor care activeaza in transportul de persoana pe o lege unitara, fara viduri legislative.

“Noi nu cerem bani de la stat, nu cerem subventii si avantaje, cerem doar sa ni se respecte dreptul la a ne desfasura activitatea fara concurenta neloiala din partea celor care nu respecta prevederile legale, dar care sunt protejati in Romania si au ajuns sa ne depaseasca numeric pe noi, cei care respectam legislatia in vigoare. Noi nu cerem sa cada guvernul, nu vrem sa schimbam guverne in aceasta tara, ci sa avem un guvern stabil care sa inteleaga pericolul reprezentat de piratii din Transporturi si ce ar inseamna daca toate firmele de transport si taximetrie, care actualmente respecta legea, nu ar mai plati taxe si impozite la stat. In acest moment, faptul ca piratii din piata ne-au depasit numeric ne aduce in pragul falimentului”, puncteaza Vasile Stefanescu, foarte vocal, dar si plastic, totodata.

„Practic, numarul masinilor UBER a ajuns, in prezent, la circa 5.200, in conditiile in care numarul de taxiuri sunt circa 10.200, Bucuresti si Ilfov. Practic, putem spune ca business-ul nostru s-a injumatatit si, implicit, ne sustinem mult mai greu activitatea si ne este din ce in ce mai greu sa platim zecile de taxe catre stat. In timp ce UBER nu plateste aproape nimic”, puncteaza, apasat, si Andrei Gafita.

Dupa publicarea acestui articol, atat UBER, cat si Clever Taxi au trimis reactii pe acest subiect.

Replica UBER: Cu cat contribuie soferii la bugetul de stat

Replica UBER: Cu cat contribuie soferii la bugetul de stat

Cum poti deveni taximetrist

Sa incepem, insa, cu inceputul. Ce inseamna a fi taximetrist, legal? Inseamna a primi atestat care, sustin cei doi, „se ia pe bune”, urmare a mai multor teste, la Autoritatea Rutiera Romana. Acest lucru implica costuri si incasari pentru stat. Apoi, iti trebuie analize medicale, alte taxe. Costuri aferente detinerii unei masini, autorizatie de taxi, de transport, agreere taxi care se face din sase in sase luni, metrologie la aparatul taxi care, la fel, se face din sase in sase luni, asigurare de persoane si bagaje obligatorii, aparat fiscal, toate tipurile de decontari, pentru a enumera cateva dintre cele necesare.

“De cealalta parte, aceste aplicatii, precum UBER sau Star/Clever Taxi, nu sunt reglementate si acestea doua din urma se folosesc, complet ilegal, de masinile noastre. Nu este posibil asa ceva”. Mai mult, pentru a intra intr-o aplicatie precum Star sau Clever Taxi, nu se fac aproape deloc controale. “Poti sa ai un tractor in fata casei, si poti activa in astfel de aplicatii, inscriindu-te online! Au existat cazuri de clienti care credeau ca au chemat prin aplicatie un taximetrist de la, sa zicem, Cobalcescu, si le-a venit un fel de UBER in fata. Ba chiar si cu alta poza, decat a soferului, ca-si facuse cont pe numele altcuiva, sa imparta cei 10 euro pe care-i dau, lunar, catre detinatorii aplicatiei!”, spune, razand, Stefanescu.

Le cer celor doi sa imi explice, mai plastic, cum sta situatia cu cele doua aplicatii care inglobeaza multiple companii de taximetrie, sub o singura “palarie”.

Imi explica, clar, Andrei, de la Speed Taxi.

“Este ca si cum eu m-as apuca, acum, sa imi fac o aplicatie, sa-i zicem Speed Security. Eu nu am nicio masina, nici nu-mi trebuie; o sa ma duc catre soferi si bodyguarzi ai companiilor de paza din Romania, BGS, Shelter, ba chiar si politisti si le zic sa se aboneze la mine pe aplicatie, sa faca un ban in plus. Si clientii, atunci cand au o problema, prin intermediul aplicatiei mele, se folosesc de angajatii altor companii, FARA niciun acord cu acele companii, cu masinile si siglele lor, sa ii cheme, contra unui comision. Acest lucru este imoral si ilegal, totodata!”.

Practic, cei doi sunt revoltati de faptul ca o terta entitate se foloseste de brandul deja stabilit al companiilor de taxi si de masinile lor, pentru a face business, fara niciun fel de contract. Pentru aceste lucruri, COTAR si, in curand, multiple companii de taximetrie independente, vor da in judecata atat UBER cat si Clever si Star Taxi.

Si mai plastic – o aplicatie care sa intermedieze relatia dintre clienti cu traficantii de droguri, o activitate clar ilegala. “Intr-adevar, cel care ar face o astfel de aplicatie, din pacate, nu poate fi tras, acum, conform legislatiei actuale, la raspundere”, spune avocata Ana Maria Udriste. “Cei care incalca legea sunt cei care fac, efectiv, trafic de droguri – proprietarul platformei nu face, efectiv, ceva”.

Este o problema de legislatie

Pe 10 martie, ministrul transporturilor, Razvan Cuc, a promis COTAR ca va promova OUG pentru modificarea a doua articole din Legea 38/2003, in asa fel incat activitatea neautorizata de transport sa fie sanctionata, iar aplicatiile de tip UBER sa fie obligate sa se autorizeze, astfel incat sa functioneze legal, daca vor sa-si desfasoare activitataea in Romania.

„Cat timp exista o legislatie clara, nu este posibil ca unii transportatori sa se supuna legilor si altii sa functioneze sfidand aceeasi legislatie, fara a fi sanctionati. Aceasta Ordonanta de Urgenta a plecat spre avizare, catre Ministerul Dezvoltarii si Ministerul de Interne, pe data de 17 martie 2017. Din informatiile noastre, Ministerul Afacerilor Interne sustine aceasta ordonanta. Asteptam ca din 17 martie si pana acum aceasta OUG, sa fie pusa in dezbatere publica, avizata si promovata de Primul Ministru. Dar se pare ca interesele sunt atat de mari in aceasta econoimie subterana din transporturi, incat nici pana in prezent MDRAP nu a trimis aviz catre MT, asa cum a procedat MAI. Se pare ca cineva vrea inentionat sa ne scoata in strada. Chiar nu intelegem de ce este nevoie sa organizam proteste pentru a apara economia Romaniei, in locul Guvernului si Parlamentului. Daca vom fi invitati la negocieri in prima zi de protest si vom ajunge la o conventie cu reprezentantii Guvernului, actiunea nu se va prelungi”, spune Vasile Stefanescu, presedintele COTAR.

Practic, in prezent, acest tip de aplicatii, considera membrii COTAR, sunt ilegale.

“Similar, si BlaBla Car realizeaza curse regulate de persoane, in parte. Daca intri pe Autogari.ro sau alte site-uri, o sa le vezi, aliniate, acolo, asteptand curse periodice dintr-o localitate in alta, la anumite ore fixe. Adica fix transport ilegal de persoane. Ce garantii au pasagerii?! Niciuna, pentru ca este ceva ilegal si fara atestat, fara asigurare pentru pasageri si bunurile lor!”.

Diferente taximetrie vs Uber

Pe langa diferentele evidentiate mai sus, primariile obliga companiile de taximetrie sa reinnoiasca parcurile auto o data la 10 ani. UBER permite inclusiv masini de pana la 15 ani vechime. “Mai mult, daca bag o masina in servicii de taximetrie, aceasta nu are voie sa fie mai veche de 5 ani”, puncteaza Andrei Gafita.

Presedintele si vicepresedinte COTAR considera ca, la mijloc, este o economie subterana extrem de dificil de demontat, atata timp cat interesele politice privind aceasta industrie s-au transmis din generatie in generatie.

“De exemplu, intrebam si noi, ca oamenii – de ce nu exista o centralizare a tuturor taximetristilor, din judete? In Bucuresti, alaturi de soferi UBER sau Taxify, circula o multime de taxi-uri pirat, clone sau nelicentiati in Capitala – masini de Ilfov. Ne-am oferit sa facem noi softul, GRATUIT, pentru centralizarea lor informatica, astfel incat atunci cand sunt prinsi de politie, sa poata fi verificati si amendati! Asa cum este acum, traim intr-un cerc vicios in care noi suferim, ei sunt ilegali…este o degringolada totala”.

In Judetul Ilfov, in loc de 27 de autorizatii de taximetrie, s-au dat 350. La Clinceni sunt 300. “Sistemul este de vina, iar sistemul este facut de oameni politici, care au avut si au interese!”.

Pe ideea ca acele autorizatii nu pot fi verificate, negasindu-se intr-o baza de date, au aparut si multe clone – placute furate, numere schimbate, au aparut astfel zeci de taxi-uri de Ilfov cu placute identice, si numere de inmatriculare diferite.

Si atunci, ce face COTAR?

“I-am dat in judecata”, spune, sec, Stefanescu.

“Am incercat sa vorbim de peste 10 ani cu Primaria, cu Directia Transporturilor si, pana la Firea, nu s-a facut nimic. Si nici acum nu se face, fiind aceiasi functionari publici, care nu pot fi demisi pentru ca asa este Codul Muncii gandit – un om poate fi dat afara extrem de greu. Si acei functionari…primarii vin si pleaca, ei raman acolo”, spune, ridicand din umeri, Stefanescu.

Mai mult, COTAR, spune el, “a fost demonizata. Eu sunt un rechin! Si uita-te la mine, sunt jignit! Rechinii din marea neagra au 25-30 de kilograme, au am 150”, spune el, glumind. “Acum serios vorbind, sunt extre de multe mizerii ascunse de acesti functionari publici, interese majore. De exemplu, contractele de gestiune delegate au expirat din 2010, apoi s-au prelungit contrate in 2015, fara contracte de gestiune delegata. Acum incep sa dea contracte, cu toate ca autorizatiile au fost date in 2015! Nici pana azi nu s-a terminat vizarea din 2015…”.

Apoi, desi am facut cesiunea corect pe masini, cu toate actele in regula, Parlamentul spunand acest lucru, mai exact Comisia de Industrii, Primaria nu a vrut sa ne dea cartoanele. Parerea mea? Cineva urmareste sa ne ia autorizatiile, pentru a le da altora”.

Se fac lucruri fara nicio baza legala, facandu-se treceri de pe cesionari, pe firmele mama care nu au mai functionat insa de ani intregi, complet ilegal. “Este o tara unde se poate orice, nimeni nerespectand legislatia!”.

Practic, COTAR, care acopera circa 80% din toate companiile legale de taximetrie care activeaza in Bucuresti, cere urmatoarele lucruri:

  • scoaterea in afara legii a platformelor tehnologice online care presteaza servicii de taximetrie in mod neautorizat, asa cum s-a intamplat in tarile europene, unde statul a vrut sa-si protejeje transportatorii autorizati.
  • scoaterea in afara legii a tururor platformelor online care fac servicii de transport de persoane nedeclarat, nefiscalizat in Romania si neautorizat conform legislatiei in vigoare.
  • - scoaterea in ilegalitate a tuturor firmelor care fac transport regulat, pe rute pentru care nu au participat la licitatii si nu au castigat dreptul de a le opera, conform legii. Firmele care pirateaza transportul de linie sunt listate pe site-uri de tipul Autogari.ro, cu program fix si posibilitate de a face rezervari, desi nu au dreptul sa opereze pe rutele afisate, neavand autorizatie, dar nu sunt oprite de autoritati si nu sunt sanctionate. Unele se ascund sub umbrela activitatilor din Turism, dar nu pot proba acest tip de activitate, cat timp au programe fixe si preturi fixe afisate pe site-uri.
  • eliminarea din textul de lege a termenilor „permanent” si „in mod repetat”, care blocheaza posibilitatea de actiune a autoritatilor, pentru a-i opri pe transportatorii neautorizati. Parlamentarii care au avut interese au modificat OUG 34/2010 prin legea 168/2010, facand schimbari exact la acel articol care permitea organelor de control sa elimine activitatea neautorizata, ilegala, prin introducerea deliberata a acestor doi termeni juridici care, practic, modifica legea.

„Cu alte cuvinte, desi Ministerul Afacerilor Interne au fost de acord sa elimine termenul „in mod repetat” din legislatie, care practic imobilizeaza politia din a lua masuri impotriva piratilor, Ministerul Dezvoltarii, in frunte cu Sevil Shhaideh nu a raspuns nici dupa o luna de zile...”.

  • anularea hotararii de Consiliu General prin care s-a decis introducerea RATB pe toate traseele dintre Bucuresti si Ilfov care au fost scoase la licitatie si castigate, apoi operate, conform legii, de transportatorii privati. PMB comite astfel doua abuzuri majore: face concurenta neloiala transportatorilor privati care au investit peste 25 de milioane de euro in afacerile pe care primaria le pune acum in pericol, iar al doilea abuz este ca PMB a decis sa subventioneze din banii bucurestenilor trasnportul din Ilfov.

Cum s-a rezolvat “problema UBER” in alte tari

In Ungaria, taximetristii au trimis scrisoare catre Ministerul Transporturilor si au aratat, pe cifre, faptul ca nu mai cotizeaza la fel de mult catre stat.

Citeste si:

“Si atunci, ungurii au tras doua linii si au vazut asa: 25 de taxe incasate de la taximetristi, aproape nimic de la Uber. Si a fost suficient sa le interzica acestora sa activeze in stat”.

Danemarca a acceptat ca Uber sa activeze, cu conditia ca acestia sa isi ia autorizatie si casa de marcat in masini. “Si atunci Uber a zis ca nu, multumim, si au plecat de buna voie”.

Saga pretului de 1,39 lei/km

Pretul de 1,39 lei/km este foarte mic, avand in vedere ca aceasta suma nu a fost schimbata in ultimii 7-8 ani. Intre timp, leul s-a devalorizat si pretul motorinei a crescut.

“Inclusiv cei de la Primarie observa ca unele masini arata ca niste carute. Pai si noi ce sa facem, cand se castiga atat de putin!? Daca noi am mari tariful, maine am intra in faliment, pentru ca UBER, nereglementat, ilegal, nu ar mari si el si, automat, ne-ar distruge”.

Practic, inainte ca modificarea tarifului sa fie oportuna, trebuie ca legislatia sa puna pe prag de egalitate toti jucatorii din piata, sa fie eliminata pirateria (masini de Ilfov, de exemplu, sau clone cu aceeasi placuta de taximetrie – n.r.) si abia apoi se va putea juca pe picior de egalitate.

“Nu am nimic nici cu UBER, nici cu Taxify sau alta aplicatie! La fel cum nu am nimic cu colegi de-ai mei de la Cobalcescu, Meridian sau altii, care, insa, stiu ca platesc aceleasi taxe, intreprind fix aceleasi activitati cu mine, deci este doar o chestiune de management, nu o chestiune de favorizare prin lege, sau mai exact prin lipsa ei si tergiversare”.

“Taximetria nu ar trebui sa fie un serviciu social, ar trebui sa fie un lux. Si noi, de fapt, am bagat RATB in faliment, de nu mai au bani sa schimbe un bec si sa spele autobuzele alea…Pai la 1,39 lei/km, cred si eu!”.

Si totul, subliniaza cei doi, porneste de la activitati neautorizate, de la concurenta nelioala. “Nu am avea probleme cu ei, daca ar plati aceleasi lucruri ca noi”.

Speed Taxi a incercat sa mareasca tariful pe anumite masini – Street Taxi, la 1,99 lei, insa pur si simplu nu a functionat, nimeni nu se urca in masini. Compania mai detine si Speed Premium, Mercedes-uri, cu ziare la zi, apa, servicii premium, insa, la fel, nu poate sustine decat circa 20 de masini. “Si vin colegi din provincie, unde nu este inca UBER si nici piraterie, rad de noi, in timp ce ei merg cu peste 2 lei/km si nimeni nu comenteaza…La Bucuresti este mafia mare, insa!”.

S-ar mai putea lucra la tariful de pornire, sa fie macar dublu, pentru a motiva soferii sa porneasca de pe loc chiar si doar pentru cateva sute de metri, un kilometru, insa si aceste lucruri necesita aprobari multiple, care “s-au blocat, undeva, in hatisul administrativ si ineficienta tipic romaneasca”.

Si totusi, soferii…?

Multe persoane au ales, insa UBER pentru ca au soferi mai civilizati si servicii, per total, mai bune, le atrag atentia celor doi.

“Noi avem un regulament de ordine interioara foarte stufos. Mai exact, 13 pagini. Insa chiar si asa, omul este om si este supus stresului. Si atunci cand primesti o comanda de la 3 km distanta si iti spune omul sa il traversezi piata…pleznesti. Am avut probleme cu soferi care fac taximetrie de 10 ani, cu un comportament impecabil care apoi au recunoscut ca, pur si simplu, nu au mai rezistat. Saracia duce la lucruri de-astea – si mi-a zis, “da, sefu’, am tipat, n-am mai putut…regret”.

Mai mult, Codul Muncii, puncteaza avocatul, protejeaza extrem de mult angajatul, acesta neputand fi dat afara decat in cazuri exceptionale si deseori foarte greu.

“Nu zicem nici noi ca suntem sfinti sau ca avem 100% dreptate in toate acestea”, spune Vasile Stefanescu, “insa haideti macar sa se discute, sa se miste odata lucrurile, sa se schimbe legislatia si acolo unde este vid legislativ, sa se scrie proiecte de legi! Sper ca Firea, ca femeie, ca gospodina, sa faca ceva din orasul asta…si mai ales consilierii sa ii scoata in evidenta ca SUNT probleme!”.

Stefanescu imi relateaza o mica secventa de la o sedinta a PMB.

“Era o sedinta cu Directia de Transporturi. Firea a intrebat, la un moment dat, daca exista probleme in piata, care ar trebui sa fie adresate. Raspunsul a venit aproape imediat ca nu, ca totul este in regula, si Firea a plecat, multumita. Desi probleme sunt de peste 15 ani. Practic, este tinuta in ceata de consilieri. Am depus modificari ale legislatiei la Parlament si pana pe 25 martie ar fi trebuit sa apara noul regulament de taxi. Nu s-a facut nimic, nu s-a respectat nicio directie, nicio promisiune. Nimic”, spun, evident frustrati, cei doi membri COTAR.

Tot legislatia, dar si slaba pregatire a politiei, face dificila prinderea si amendarea soferilor care folosesc asa zisele “maimute”, prin intermediul carora pasagerii sunt suprataxati.

“Chiar am trimis, de curiozitate, o cerere la MAI si la Directia de Control, sa intreb cate astfel de “maimute” au confiscat. Raspuns, aproape de zero. Si numai EU am gasit peste 600! Adevarul este ca sunt bine ascunse, trebuie sa te pricepi…unii isi pun pe schimbator, altii pe cotiera, unii chiar pe stergatoare!”.

In prezent, Speed Taxi primeste, zilnic, 15.000 de comenzi telefonic si circa 60.000 de comenzi prin aplicatie.

Pozitia UBER Romania

Pentru a fi echidistanti, am cerut cateva puncte de vedere si catre UBER, oficialii companiei revenind prompt cu informatii privind activitatea companiei in Romania.

"In toata aceasta dezbatere, lipseste actorul cel mai important - consumatorul. In Romania, peste 250.000 de oameni din Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara folosesc si recomanda aplicatia UBER pentru ca ofera un serviciu de calitate, fiscalizat si civilizat".

"In Romania, peste 250.000 de utilizatori din Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Timisoara folosesc si recomanda aplicatia UBER pentru ca ofera un serviciu de calitate, fiscalizat si civilizat. In doar doi ani, Romania a ajuns a cincea tara pentru UBER la nivelul Uniunii Europene, dupa Anglia, Franta, Portugalia si Polonia. Asta arata deschiderea romanilor pentru servicii digitale si nevoia pentru mai multe optiuni de mobilitate urbana - argumente foarte puternice atat pentru autoritati cat si pentru companiile din industrie de a incuraja inovatia digitala. Prin adoptarea si incurajarea serviciilor inovatoare, Romania poate deveni un model in regiune si se poate alatura celorlalte state din Uniunea Europeana care aleg sa valorifice economia digitala si nu sa o limiteze", spun oficialii companiei.

Compania spune ca este pro-regelementare, dorindu-si sa functioneze intr-un cadru care defineste serviciile noi asa ca UBER si "subliniem inca o data dorinta de a colabora cu autoritatile din Romania pentru a gasi o solutie de reglementare in linie cu recomandarile Comisiei Europene".

Compania mai subliniaza ca serviciile Uber sunt 100% fiscalizate - mii de soferi parteneri Uber sunt inregistrati ca PFA sau SRL si platesc taxe pentru veniturile generate prin intermediul platformei UBER. La randul sau, compania UBER are o subsidiara inregistrata in Romania, platind taxe la bugetul de stat. Intre 75% si 80% din suma incasata de un sofer partener pentru o calatorie ii revine acestuia. Pasagerii primesc o factura fiscala dupa fiecare cursa.

Totodata, spun oficialii UBER, acesta e un serviciu sigur: nu exista calatori sau soferi anonimi, ambii fiind inregistrati in sistem, toate calatoriile sunt inregistrate digital si toate platile sunt efectuate electronic. "Pasagerul poate vedea inainte numarul de inregistrare al soferului, numele, fotografia acestuia si tipul masinii. Toti soferii parteneri Uber trebuie sa probeze ca au un cazier judiciar si auto curat, toate documentele pe care le pun la dispozitia companiei fiind verificate. Toti partenerii primesc o evaluare la sfarsitul calatoriei din partea pasagerului. Mai mult, pe baza evaluarilor primite de la utilizatori, Uber actioneaza in timp real daca e cazul".

Daca ritmul de crestere a serviciului se mentine, pana cel mai tarziu in 2020 Bucuresti ar putea fi primul oras din Europa Centrala si de Est cu uberPOOL, serviciul ce conecteaza oameni care merg in aceeasi directie si le permite sa imparta costurile calatoriei - o astfel de solutie poate reduce traficul din Capitala cu pana la 30%.

Comisia Europeana recomanda Romaniei si tututor statelor membre sa incurajeze astfel de servicii care fac parte. ”Aceste noi modele de afaceri pot avea o contributie importanta la ocuparea fortei de munca si la cresterea economica din Uniunea Europeana, daca sunt incurajate si dezvoltate in mod responsabil. Interdictiile absolute si restrictiile cantitative asupra unei activitati constituie, in mod normal, o masura de ultima instanta. Ele ar trebui sa se aplice, in general, doar in cazul in care nu pot fi utilizate cerinte mai putin restrictive pentru a realiza un obiectiv de interes public legitim"

Unde consideri ca este adevarul, in toata industria transportatorilor de persoane? Ce ar trebui sa faca legiuitorii, taximetristii si UBER? Te incurajam sa comentezi.