Multi am auzit de ele insa putini suntem cei care stim exact cum functioneaza si cum se sustin magazinele sociale. Un concept nu foarte dezvoltat pe plan local, din cauza restrictiilor legislative, a reticentei retailerilor si a producatorilor, dar si a mentalitatii romanesti, magazinele sociale vand produse cu preturi mult mai mici persoanelor fara venituri. Cat de greu este sa conduci un magazin social si cum raspunde piata romaneasca la aceasta initiativa?

“Cineva a invatat romanii ca teama de valabilitate e ceva sfant! Si asta se vede si in legislatie”, incepe prin a-mi spune Simon Suitner, managerul Somaro. Acesta mi-a detaliat, in cadrul unui interviu, dificultatile pe care le intampina de zece ani, de cand a fost infiintat Somaro, cat de receptivi pentru parteneriate sunt retailerii si de ce romanii, de la legiuitori pana la persoanele care cumpara din magazinele sociale se tem atat de mult de termenul de valabilitate.

Somaro a fost prima organizatie care a implementat conceptul de magazin social in Romania, in urma cu sapte ani. “Inspiratia a fost identificarea nevoilor oamenilor care nu au o situatie financiara suficient de stabila pentru a trai decent si, in al doilea rand, o foarte mare cantitate de alimente si produse de uz zilnic care inca pot fi folosite, dar ajung la neutralizare”, explica Simon Suiter.

Cum functioneaza un magazin social

In cazul Somaro, modelul de functionare este urmatorul: se colecteaza alimente si produse de uz casnic, imbracaminte si incaltaminte, de la diferite companii. Angajatii magazinului se ocupa personal de preluarea acestora de la companiile care doneaza.

Ulterior, produsele sunt vandute in magazinele Somaro, doua la numar, in Bucuresti si Sibiu, cu preturi mult mai mici fata de cele din piata, catre clientii cu venituri mici sau fara.

„Magazinele Somaro nu au voie sa ceara mai mult de 30-50% din pretul produsului de pe prima piata. Realitatea arata ca preturile sunt mult sub aceasta limita maxima. Da, sunt si multe produse care se vand la 10% sau pe care le predam clientilor nostri in mod gratuit. Pretul intotdeauna difera in functie de cel de pe prima piata, cantitatea primita din partea furnizorilor si termenul de valabilitate ramas. Fiind o asociatie non-profit, cu cat primim mai multe produse cu atat pretul pentru clientii nostri este mai mic”, explica Simon Suiter.

Din veniturile obtinute – anul trecut a fost de peste 66.000 euro, dintre care aproximativ 55.000 au reprezentat vanzarile – magazinul social si-a acoperit circa 92% din costuri, care consta in salarile angajatilor, utilitatile magazinelor si transportul produselor la magazine.

Somaro beneficiaza si de sponsorizari financiare, cele mai mari venind din partea primariei orasului Feldkirch din Austria, de la compania FCP din Viena (cu filiala sa VCE din Bucuresti), firma Aurocon COMPEC din Bucuresti si Isovolta din Bucuresti. „Nu cautam in mod special sponsorizari financiare, pentru ca nu vrem sa ajungem in situatia in care rafturile sa fie goale si clientii nostri sa nu aiba ce cumpara, dar angajatii trebuie sa-si primeasca salariile”, explica Suitner.

Cat de greu este sa convingi retailerii si producatori sa colaboreze

De-a lungul celor sapte ani, Somaro a colaborat cu cinci mari retaileri – Billa, Carrefour, Kaufland, Metro, Selgros – insa in prezent implicarea acestora tinde spre zero. Producatorii, in schimb, sunt mult mai deschisi si ofera produse alimentare si non-alimentare, printre cei mai importanti fiind: Albalact, Danone, Zimbo, Orkla Foods, Dr. Oetker.

Deschiderea companiilor este diferita de la caz la caz, dar munca de a gasi furnziori noi reprezinta o provocare continua. Experienta noastra de sapte ani arata ca este foarte greu sa convingem companiile sa nu mai arunce produsele care mai pot fi folosite si, prin acest mod, sa ofere o viata mai decenta celor care traiesc intr-o situatie foarte dificila”, spune acesta.

De ce sunt reticenti? Din cauza legislatiei privind siguranta alimentara, care pune bariere la toate formele de colaborare. Mai exact, magazinele sociale pot accepta orice produs care inca se afla in termen de valabilitate si de multe ori Somaro primeste produse care urmeaza sa expire si in 24 de ore, insa de teama ca s-ar putea comercializa produse expirate, companiile prefera sa-si arunce produsele decat sa le doneze.

“Am vrut sa incheiem un parteneriat cu un retailer care ne cerea sa ii oferim detalii privind perioada in care produsele au fost vandute si apoi consumate. Cereau imposibilul, despre vanzare poate am fi putut sa le oferim informatii, dar cum sa aflam cand vor fi consumate?”, spune Suitner.

Degeaba le-au explicat reprezentantii Somaro retailerilor ca prin donare, Somaro devine proprietarul produselor respective si orice responsabilitate revine asupra lor. “In toate discutiile apare argumentul ce se intampla daca se imbolnaveste cineva. Cineva a invatat romanul ca termenul de valabilitate e ceva sfant”, spune Suitner.

Indiferent de reticenta companiilor pentru parteneriate, Somaro are in plan sa deschida un al treilea magazin social, intr-un oras in zona de sud-est a tarii. “Unul din scopurile asociatiei Somaro este de a ajuta cat mai multe familii cu venituri mici din cat mai multe localitati in Romania prin cat mai multe magazine posibile. Totusi, in planul nostru de extindere, suntem 100% dependenti de numarul firmelor care colaboreaza cu noi si de cantitatea produselor oferite din partea acestora. Momentan, suntem in discutie pentru a treilea magazin social dar acest plan inca se afla in curs de dezvoltare”, incheie Simon Suitner.

Sursa foto: SpeedKingz/Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri