Prin acest contract, AECL va oferi "servicii de consultanta in ceea ce priveste securitatea nucleara si domeniul tehnologic, pentru a defini ce este necesar pentru a finaliza Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda. Mai precis, AECL se va ocupa de activitati precum cele de proiectare, de autorizare si evaluare a infrastructurii existente si a conditiilor de siguranta", se arata intr-un comunicat publicat pe pagina de internet a AECL (Atomic Energy of Canada Limited).
AECL a colaborat si la primele doua reactoare ale centrale de la Cernavoda, deja in functiune, la care s-a folosit tehnologia canadiana CANDU. Unitatile 3 si 4 ar urma sa fie puse in functiune cel mai probabil in 2017.

In prezent se desfasoara faza de pre-proiect la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, care dureaza 18 luni si se va incheia la 30 septembrie 2010.

Spre deosebire de primele doua reactoare, la care investitia este integral publica, statul a preferat, din lipsa de surse de finantare, sa recurga la o formula mixta pentru urmatoarele doua reactoare, la care sa participe mai multe grupuri private.

Astfel, sase investitori privati - ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power - au semnat, in 20 noiembrie 2008, un acord cu compania de stat Nuclearelectrica pentru infiintarea companiei de proiect (EnergoNuclear SA), care va construi si exploata Unitatile 3 si 4 de la centrala Cernavoda.

Statul a decis, insa, detina controlul proiectului, prin intermediul Nuclearelectrica, care are pachetul majoritar, de 51% din actiuni. CEZ, GdF-Suez, Enel si RWE Power detin fiecare cate 9,15%, iar ArcelorMittal si Iberdrola - cate 6,2%.

Costul estimat pentru cele doua reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalata de 720 MW. Durata de viata a unei unitati este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii pana la 40 de ani. Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda vor folosi tehnologie de tip CANDU 6.