Acordul presupune in principal reglementari fiscale pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise de Consiliul Uniunii Europene dupa discutiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.

"Unele masuri descrise (adoptate la summit - n.r.) pot fi implementate prin legislatie secundara. Sefii de stat sau de guvern din zona euro considera ca unele masuri ar trebui incluse in legislatia primara. Pentru ca nu s-a ajuns la unanimitate intre statele membre UE, s-a decis sa le adoptam printr-un acord international care va fi semnat in martie, sau mai devreme", se arata intr-un comunicat al Consiliului.

Obiectivul ramane sa includem aceste chestiuni in tratatele Uniunii cat mai urgent. "Sefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia si Romania si-au exprimat intentia de a se alatura procesului. Sefii de stat sau de guvern din Cehia si Suedia isi vor consulta parlamentele inainte de a lua o decizie", se mai precizeaza in comunicatul Consiliului.

Potrivit declaratiilor presedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "compactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la un control fiscal solid, introducerea acestuia in Constitutie, consolidarea reglementarilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sanctiunilor si transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

Noua guvernanta fiscala presupune urmatoarele masuri si principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:

- Bugetele trebuie sa fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerata respectata daca deficitul structural anual nu va depasi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.

- Regulile vor fi introduse in sistemele legislative nationale ale statelor membre, la nivel de Constitutie sau echivalent. Reglementarile vor include un mecanism automat de corectie care se va declansa in cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corectie, in baza principiilor indicate de Comisia Europeana. Curtea Europeana de Justitie va avea jurisdictia sa verifice transpunerea acestor reglementari la nivel national.
Astfel, mecanismul automat de corectie prevede intrarea automata in vigoare a unor masuri de crestere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice daca deficitul structural depaseste 0,5% din PIB. Scaderea indicatorului poate fi obtinuta insa si prin cresterea PIB.

- Statele membre aflate in procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei si Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care sa detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corectie durabila a deficitului excesiv. Implementarea programului si a planurilor bugetare anuale coerspunzatoare va fi monitorizata de Comisie si de Consiliu.

- Statele membre vor raporta in avans programele de emisiuni de obligatiuni.
La nivel european, reglementarile care guverneaza procedura de deficit excesiv vor fi inasprite pentru statele din zona euro.
"Imediat ce Comisia va constata ca un stat membru a depasit plafonul de 3% (din PIB - n.r.), se vor declansa consecinte automate, cu exceptia cazului in care o majoritate calificata a statelor membre din zona euro se va opune. Masurile sau sanctiunile propuse sau recomandate de Comisie vor fi adoptate, cu exceptia situatiei in care o majoritate calificata a statelor membre din zona euro se va opune", se spune in comunicat.

In plus, liderii europeni vor introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de indatorare de peste 60% din PIB.

In privinta verificarii proiectelor de buget de catre Comisia Europeana, Executivul UE va examina "parametrii cheie ai pozitiei fiscale" si, daca va fi necesar, va adopta un punct de vedere. Daca va constata derapaje serioase de la Pactul de Stabilitate si Crestere, CE va solicita un proiect de buget revizuit.

Citeste si:

"Pe termen mai lung", UE va incerca sa progreseze in privinta integrarii fiscale, coordonarii politicilor si guvernantei economice pe chestiuni esentiale pentru functionarea fara probleme a zonei euro, care sa nu submineze piata interna, se spune in comunicat.

Astfel, liderii UE promit ca vor elabora o politica economica comuna, care va presupune discutarea reformelor importante pregatite de statele din zona euro.

Masurile pe termen lung prezentate vor fi precedate de actiuni imediate pentru abordarea "in forta" a crizei datoriilor de stat, noteaza comunicatul Consiliului.

Astfel, Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF, sau EFSF) va fi consolidat de urgenta prin procedura de "parghie" (leveraging).

"Salutam disponibilitatea Bancii Centrale Europene de a actiona ca agent pentru EFSF in operatiunile de piata", se arata in comunicat.

Totodata, liderii europeni au convenit devansarea cu un an a implementarii Mecanismului European de Stabilitate (MES, sau ESM), pana la jumatatea lui 2012, daca tratatul de infiintare a sistemului va fi fost ratificat de state membre reprezentand 90% din angajamentele de capital la fond.

In privinta resurselor financiare ale mecanismelor europene de urgenta, EFSF va continua programele financiare care au inceput deja pana la jumatatea anului 2013, in conformitate cu acordul cadru care reglementeaza institutia. Fondul va continua finantarea programelor in derulare, dupa necesitati.

Liderii europeni vor reevalua plafonul de 500 miliarde euro al EFSF/ESM in martie 2012.
Totodata, statele din zona euro vor accelera contributiile la capitalul ESM astfel incat institutia sa detina permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate in programe de ajutor.

Statele din zona euro si celelalte state membre vor discuta si vor confirma, in termen de zece zile, prevederea de a suplimenta resursele Fondului Monetar International cu pana la 200 miliarde euro sub forma unor imprumuturi bilaterale, pentru a consolida resursele anticriza ale creditorului de la Washington.

"Asteptam contributii in paralel de la comunitatea internationala", se spune in comunicat.