Invitati: Melania Hancila, economist sef Volksbank, Vlad Muscalu, economist sef ING Bank, Adrian Mitroi, secretar general al asociatiei analistilor financiari CFA Romania.
Wall-Street.ro: Credeti ca este bine sa ne desprindem de sub aripa FMI?
Vlad Muscalu: Este discutabil de ce am semnat si al doilea acord cu FMI. Explicatia a fost ca inca nu se rezolvase problema fiscala, adica deficitul sub 3%, dar se va rezolva anul acesta. Este bine sa avem o centura pentru politicieni. Dar, la partea de finantare externa, am avut socuri chiar mai mici decat momentul in care am semnat acordul, de unde si idea ca poate ca suma de 20 mld. euro a fost de doua ori mai mare decat trebuia.

Se intelege oarecum si faptul ca exista un vid decizional la nivel local si faptul ca mergem pe liniile generale, fie ca le folosim ca pe o scuza, fie ca pe o parere avizata, nu cred ca da foarte bine pentru cineva de afara. Pe termen lung, un investitor vrea sa vada ca o tara isi alege singura o directie si se tine de ea.

La nivelul pietei nu am avea de castigat din prelungirea acordului cu FMI.

Melania Hancila: Este pacat ca nu atragem banii de la FMI, pentru care avem anumite target-uri de indeplinit. Ar fi cel mai bine ca acesti bani sa mearga catre Ministerul de Finante, pentru a se finanta mai ieftin, altfel nu s-ar justifica. Trebuie sa tinem cont ca acum sunt cele mai mari presiuni pe dobanzi si ca, intr-un an, doi, se va mai domoli aceasta presiune pe dobanzi. Pana la urma se va rezolva problema datoriilor publice.

Relatia cu FMI a fost necesara pentru a se face consolidarea fiscala, dar in ipoteza in care noi vom semna si cu siguranta vom semna pactul de stabilitate, atunci nu mai avem nevoie de aceasta constrangere . Ne vom asuma probabil prin constitutie un deficit bugetar sub un anumit nivel. Principalul beneficiu al programului cu FMI a fost ca am tinut Finantele Publice sub control.

Adrian Mitroi: In urma relatiei cu FMI, nu am avut decat infamul minus 25% la salarii. Concret, cel mai important lucru este ca am fost relativ protejati de finantarea pe piete. Cel mai bun program economic este acordul cu FMI si eu citesc in subsidiar “pentru ca a reusit sa ne tina intr-o oarecare carantina de piata externa”. Daca in momentele nefericite ar fi trebuit sa accesam pietele externe, probabil ca o faceam in conditii de costuri mult mai dificile.

Avem nevoie esentiala de costuri mici de finantare, pentru ca atat timp cat costul mediu real de finantare este mai mic decat cresterea economica reala, avem capabilitatea de crestere neta. Aici avem nevoie de marele finantator cu discount.

Vlad Muscalu: Probabil ca, daca nu luam acei bani de la FMI, ne indreptam spre default, pentru ca nu te duci la FMI doar ca asigurare. A fost oarecum o stigmatizare a clasei politice, dar ne-a pus la adapost de default. Pietele lasate libere te ajusteaza mult mai rapid, dureros, dar rapid.

Adrian Mitroi: Partea proasta a acordului cu FMI este ca a indus aceasta anestezie, adica o blandete. Din nou, dezavuez sintagma <criteriile cantitative au fost indeplinite>, pentru ca acestea erau clare. Noi avem nevoie acum si de aspecte calitative: cresterea nivelului de trai, cresterea calitatii infrastructurii. Acestea sunt sunt si ele parte a jobului FMI, nu doar criteriile cantitative. Insa, FMI nu se intereseaza de cresterea economica, nu este treaba lor. Sunt interesati de prezervarea stabilitatii financiare.

Nu poti sa ceri unei institutii transnationale, care mai are in portofoliu inca 100 de debitori, sa cunoasca nivelul de detalii al unei tari. As fi preferat sa cunoasca nivelul de detalii in ceea ce priveste competitivitatea Romaniei si nu limba romana. Niciodata, FMI nu a discutat de competitivitate, de destructurarea industriala a Romaniei. Solutia pur capitalista a FMI, cea strict bancara si nu cea de crestere economica, nu s-a pliat si pe tipologia debitorului.

Vlad Muscalu: Eu am intalnit in diferite ocazii reprezentanti ai misiunilor FMI si, de fiecare data, ei s-au dovedit buni cunoscatori ai activitatii din Romania. Probabil ca ei ca principali creditori au accesat mai multe informatii decat analistul mediu, tinand cont ca Romania nu este foarte transparenta.

Totusi, de la intelegere pana la implementare se rupe ceva. Pasul acesta lipseste, poate si pentru ca nu au abordarea unui investitor deosebit de activ. Este si greu sa te intelegi cu anumite guverne si sa ceri foarte mult. E clar ca intelegeau cum functioneaza anumite lucruri, dar abordarea a fost laxa. Poate se putea face ceva mai agresiv, tocmai pentru ca Guvernul a parut uneori bland.

Adrian Mitroi: Este in regula sa ne comparam cu elevii medii ai clasei. Dar, daca ne comparam cu elevii repetenti, Grecia spre exemplu, probabil ca noi nu aratam chiar rau.

Melania Hancila: Pana la urma FMI nu ar trebui sa spuna tot ce sa facem. Trebuia sa stabileasca niste obiective si depinde de autoritatile publice sa le puna in aplicare si sa gaseasca solutii. Ei nu au spus sa se micsoreze salariile cu 25%. Am fi trebuit sa reducem numarul de bugetari, dar cum nu am fost capabili sa facem acest lucru, s-a recurs la aceasta masura. Insuccesul programului cu FMI se datoreaza si ineficientei autoritilor si a institutiilor publice. Problema este ca pe noi ne-au interesat doar tintele nominale, nu imbunatatirea calitativa a guvernantei economice si fiscale.

Adrian Mitroi: Cresterea economica lipseste din viziunea FMI si, in al doilea rand, ce este relevant din punct de vedere strategic pentru natiunea noastra. Despre privatizari, nu mersi, nu mai vreau sa fac dupa modelul lor. Dezindustrializarea, nu mersi, vreau sa ma reindustrializez. Delocalizari, nici din acestea nu mai vreau, pentru ca nu mai cred ca sunt considerentele anului 2012; poate ca erau in anul 2002.

Wall-Street.ro: De ce credeti ca BNR organizeaza licitatii repo doar pe o saptamana si de ce nu prelungeste aceasta scadenta?

Vlad Muscalu: Banca centrala face acest lucru intrucat politica de management a ratei de dobanda pe termen scurt este oarecum vaga si nu este perfect definita. Coridorul din jurul ratei de dobanda cheie este deosebit de larg, mult mai larg comparativ cu tarile din regiune.

Accentul nu cade pe managementul ratei de dobanda pe termen scurt, prin mentinerea lui catre nivelul cheie, ci mai mult pe o flexibilitate a ratei pentru a pastra cursul intr-o zona dorita. Teoretic, daca ai un interes speculativ pentru depreciere, un speculator care ar avea acces la titluri de stat ar putea sa imprumute bani de la banca centrala la un cost relativ redus, cum este cel din prezent, si sa vanda acei lei sperand ca pana la termen ii poate rascumpara undeva la un nivel mai depreciat. Deci, ai stabilitate pe curs sau stabilitate pe dobanda. De exemplu, poate sa apara un moment – Grecia intra in faliment – si astfel vor exista presiuni de depreciere pe curs, dar ratele de dobanda scazuta ti-ar facilita scaderea. Opresti aceste injectii care sunt de pe o saptamana pe alta, ratele vor creste si vor mai atenua o parte din presiune.

Wall-Street.ro: Sa intelegem ca dobanda cheie nu afecteaza fundamental dobanzile la creditele pentru populatie?
Melania Hancila: Din moment ce canalul de transmisie este alterat, atunci nu are cum sa se resfranga asupra dobanzilor practicate pentru populatie.

Vlad Muscalu: Si oricum canalul de transmisie pe rata de dobanda este oarecum blocat, poate chiar mai blocat decat in alta perioada, dar pe partea de curs de schimb are ceva influenta.

Wall-Street.ro: Dar care este viteza de transmisie a dobanzii cheie in economia reala?

Citeste si:

Vlad Muscalu: Cred ca este de ordinul a catorva trimestre, trei sau patru, insa transmisia in economia reala este influentata de multi alti factori. Probabil ca nici acest ciclu de relaxare (BNR tocmai a redus dobanda de politica monetara la 5,5% - n.r.) s-ar putea sa nu se vada foarte usor sau aproape deloc avand in vedere tensiunile din exterior. Este un factor care influenteaza ratele de dobanda, dar nu este singurul.

Melania Hancila: De vina sunt si toate aceste instrumente de politica monetara. Odata, coridorul mult prea larg intre dobanda de politica monetara si facilitatea de credit si cea de depozit, care nu permite o transmisie mai buna a politicii monetare. Pe de alta parte, faptul ca nu exista injectii de lichiditate la nivelul pietei monetare pe termene mai lungi, deci toate acestea altereaza canalul de transmisie. De aceea, dureaza cateva trimestre pana cand efectele se vad in economia reala. In plus, mai avem si ratele ridicate ale rezervelor minime obligatorii (RMO). Deja avem trei factori care mentin o politica monetara restrictiva.

Vlad Muscalu: Noi vedem sistemul bancar separat in doua parti – o parte mai mica, formata din 3-4 banci care se pare ca iau constant de la banca centrala aproximativ vreo 4-5 miliarde pe zi, iar cealalta parte, care este lichida si tine ratele de dobanda la niveluri relativ scazute. In general, aceasta parte alcatuieste piata, ceilalti par a fi lasati in afara pietei. Chiar daca tu esti una dintre bancile care este lichida, cand vezi ca tot sistemul este tintit spre termene scurte, este greu sa-ti faci planuri pe termene mai lungi deoarece nu stii daca lichiditatea se va mentine la nivelul actual.

Melania Hancila: Pana la urma bancile au lichiditate pe termen scurt si e greu sa dai credite pe termen lung. Depinde de tine daca vrei sa-ti asumi riscul de a da credite pe termen lung din aceasta lichiditate. In aceasta situatie, tot ce poti sa faci este sa plasezi sumele interbancar sau vreunei companii pe termen scurt.

Wall-Street.ro: Considerati ca bancile au intrat intr-o lupta de atragere a depozitelor? De ce institutiile de credit nu-si coreleaza dobanzile la depozite in functie de dobanda cheie?

Melania Hancila: Eu cred ca exista o competie acerba intre banci pentru atragerea de depozite. Singura modalitate de a apropia dobanzile la depozite de dobanda cheie este ca fiecare banca sa le scada treptat, nu deodata. Dobanzile vor scadea probabil cu cate 50 de puncte de baza, dar este foarte greu de estimate un trend, in conditiile in care bancile au finantat foarte multe credite pe termen lung in lei si euro, iar finantarea din exterior este foarte greu accesibila.
Vlad Muscalu: Tocmai aceasta este problema, faptul ca finantarea externa scade sau, in cel mai bun caz, este la acelasi nivel. Aceasta lupta, asa cum subliniaza si banca centrala, este fara iesire pentru banci. Pentru ele este un lucru rational: maresti dobanzile la depozite pentru a-ti acoperi anumite lipsuri, dar in acelasi timp, acest lucru o va face si cel care in prima faza va pierde lichiditate si astfel nu se iese foarte usor din aceasta spirala.
Melania Hancila: Opinia mea mea este ca economisirea va creste in Romania, indiferent daca aceste dobanzi vor ramane la nivelul actual sau vor mai scadea. Tocmai ca aceasta nevoie de economisire pleaca si din dorinta oamenilor de a avea siguranta. Dobanzile la depozite comparativ cu anii anterior au scazut, insa economisirea a crescut.
Vlad Muscalu: Si noi credem ca economisirea va continua sa creasca, dar nu neaparat indusa de valorile ratelor, ci mai degraba de perspectiva economica. Suntem intr-o faza de dezintermediere financiara, am fost in faza de expansiune, iar acum lucrurile nu sunt nicidecum certe

Melania Hancila: Singura forta care ar putea conduce la scaderea dobanzilor la depozite este Banca Nationala. Bancile vor continua sa se lupte pentru lichiditate, insa nu trebuie sa uitam ca ele nu au niciun interes sa plateasca dobanzi foarte ridicate la depozite.

Wall-Street.ro: Credeti ca reducerea RMO ar putea conduce la scaderea dobanzilor?

Melania Hancila: Da, alaturi de reducerea dobanzii cheie si de oferirea de infuzii de lichiditate pe termen mai lung.

Vlad Muscalu: RMO e cea mai rapida solutie, dar nu cred ca va atenua aceasta presiune pe dobanzi. Sa ne gandim ca o banca este intr-o situatie relativ stabila in prezent, dar are presiune de la grup sa-si reduca liniile de finantare. Daca se elibereaza o parte din banii care pana atunci erau blocati in RMO, se va inlocui astfel o parte din finantare cu aceea suma si s-ar mentine presiunile pe ratele de dobanda. Altfel, ce poti face cu acei bani? Poti sa-i transformi in credite sau in titluri de stat, dar vrei sa-ti maresti bilantul in aceasta perioada dificila, avand in vedere ca s-ar putea sa necesite majorari de capital? Cred ca solutia nu este prea potrivita.
Melania Hancila: Cred ca RMO se va reduce doar dupa ce se va incheia un alt acord cu bancile (O a doua Initiativa de la Viena – n.r.). Am vazut ca BNR se asteapta sa incheie un nou accord si atunci vom vedea o noua reducere a RMO. Pana atunci, o solutie foarte rapida pe care am putea sa o consemnam ar fi continuarea acestui trend de reducere a ratei cheie si a infuziilor de lichiditate pe termen de cateva luni pana cand se va reusi un nou acord cu bancile.

Vlad Muscalu: RMO au rolul lor, suntem intr-o perioda incerta, poate ca este mai bine sa avem unele rezerve pe care ai putea sa le folosesti la momentul oportun, cum s-a intamplat in anii trecuti.

Wall-Street.ro: Va mai scadea BNR dobanda cheie, mai ales ca inflatia a coborat la un nou minim de 2,72%?
Melania Hancila: Eu ma astept ca dobanda cheie sa ajunga la 5% in lunile urmatoare. Cred ca ar fi mai adecvata o scadere si mai accentuata a dobanzii de politica monetara, undeva spre zona de 4%, mai ales ca avem estimari ca inflatia medie in 2012 s-ar putea mentine in jurul nivelului de 3%. Totusi, avand in vedere politica prudenta a BNR, este greu de crezut ca banca centrala va merge sub nivelul de 5%.

Wall-Street.ro: Ce deficit bugetar va inregistra Romania in acest an?

Melania Hancila: Deficitul bugetar ar trebui sa continuam sa-l reducem, mai ales ca am semnat si pactul fiscal la nivel european. Anul acesta va fi clar sub 3%, iar anul viitor chiar si mai mult trebuie sa-l reducem.

Adrian Mitroi: Am observat o schimbare la noul premier. Inainte se indica un deficit de 1,9%, insa acum se vorbeste despre un nivel de pana la 3%. Guvernul a realizat ca este greu de atins o tinta de 1,9%, ca au nevoie de un nivel de 3%, probabil ca vor sa aiba loc de majorarile promise.

Vlad Muscalu: Chiar si FMI spunea ca Romania trebuie sa ajunga la 3%, nu sa se avante asa departe, in conditiile in care deficitul trebuie sa coboare de la 4,4%. Totodata, unele arieratele nu au fost platite, iar in statistici au fost incluse un nou numar de companii de stat.

Adrian Mitroi: E un joc de imagine, conteaza pentru piata, la fel ca si emisiunea recenta in dolari. Poti sa spui orice despre emisiunea de obligatiuni pe piata americana, mai putin faptul ca a fost ieftina. Totodata, pactul fiscal – trebuie sa fii intre semnatari, chiar daca pe tine nu te avantajeaza. Eu am avut o revelatie in aceste zile cu Grecia. Grecia este semnatara a pactului, imi spuneti mie ca tara va putea din 2013 sa stea in parametrii pactului fiscal? In criza prezenta, exista un diferential mare de competitivitate, de salarii, iar tu aplici aceeasi camasa pentru toate tarile. Probabil, ca pentru criza viitoare, acest pact este potrivit.

Melania Hancila: Poate ca ar trebui sa se schimbe conditiile si sa vorbim de un deficit primar. Nu as merge pe un deficit structural, pentru ca tarile au o situatie diferita, unele au poveri foarte mari din cauza datoriei publice si atunci poate ar trebui reformulat usor un deficit primar de 1%, altfel nu este realizabil.

Adrian Mitroi: Deficitul este o marime fiscala anuala. Ciclurile economice nu au nimic de a face cu considerentele anuale. Sa pui un deficit calculat an de an peste niste cicluri economice mondiale, mi se pare frumos, dar complet neadecvat. Cel mai simplu era la datoria publica, faceai un moratoriu, ca sa nu mai creasca. Sunt un adversar declarat al deficitului structural, nu cred ca stim sa-l calculam, depinde esential de PIB-ul potential si de conditiile de finantare. Cand faci tot cumulul asta de indicatori ai niste presupuneri care dau bine, dar care nu fac sens din punct de vedere macro.

Vlad Muscalu: E greu de pus chiar si o tinta pe datoria publica, pentru ca diferentele dintre state sunt mult mai mari si atat timp cat ai aceeasi restrictie pe deficit e greu sa reglezi diferentele de competitivitate, avand in vedere ca celelalte masuri sunt fixate. Acest 0,5% deficit structural nu ar ajuta nici pentru crizele viitoare pentru ca nu se porneste dintr-un punct neutru, iar diferentele dintre state sunt foarte mari.

Fotografii, de Mircea Dragos, fotografii-profesionale.ro.
Intalnirile wall-street.ro au loc la Grand Cafe Van Gogh, din Centrul Vechi din Capitala.