Valoarea indicativa a operatiunii fost de 700 milioane lei, iar bancile au subscris titluri de 1,56 miliarde lei.

La precedenta licitatie pentru astfel de certificate, din 16 august, Finantele au imprumutat 700 milioane lei, la un randament mediu de 5,91% pe an si maxim tot de 6,15%. Ulterior, Ministerul Finantelor a respins ofertele la doua licitatii pentru certificate la un an si obligatiuni pe trei ani si cinci luni.

Luna trecuta, Finantele au reusit sa imprumute doar 1,4 miliarde lei, mult sub suma planificata, de 2,5 miliarde lei. Suma redusa imprumutata in august a venit pe fondul cresterii costurilor de finantare ca urmare a tensiunile politice cauzate de suspendarea presedintelui Traian Basescu, precum si din cauza reducerii lichiditatii ca urmare a plafonarii sumelor din operatiunile repo.

Astfel, in luna august Finantele au finalizat cu succes doar doua din cele cinci licitatii programate, iar in celelalte trei cazuri au respins ofertele bancilor considerand randamentele cerute prea mari.

In luna septembrie, Ministerul Finantelor vrea sa imprumute 3,3 miliarde lei de pe piata interna, de peste doua ori mai mult decat suma atrasa in august.

Secretarul de stat in MFP Enache Jiru a afirmat saptamana trecuta, intr-un interviu pentru Bloomberg, ca Ministerul Finantelor Publice vrea sa vanda obligatiuni denominate in euro pe piete externe in urmatoarele doua luni si ca urmareste saptamanal evolutiile de pe pietele externe pentu a determina momentul oportun.

Citeste si:

Anterior, tot intr-un interviu acordat Bloomberg, seful misiunii FMI in Romania, Erik de Vrijer, a recomandat ca Romania sa cedeze presiunilor din piata si sa accepte plata unor randamente mai ridicate, pentru a reconstrui rezervele-tampon in zona finantelor publice.

Ministerul Finantelor a atras in acest an 39,86 miliarde lei piata locala. La aceasta suma se adauga imprumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piata SUA.

Randamentele au scazut treptat de la inceputul anului pana in aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR, iar Finantele si-au asigurat in acea perioada un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit insa in luna mai, cand BNR a decis sa intrerupa ciclul de reducere a ratei de politica monetara din cauza schimbarilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Ulterior, costurile de finantare au inceput sa creasca treptat, inclusiv din cauza tensiunilor politice.