Observatiile au fost transmise de catre expertii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii Romaniei la Bruxelles, la sfarsitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizata in luna octombrie.

Aceasta prima versiune a Acordului, care reprezinta, practic, o forma mult mai avansata decat un simplu draft si indica modul in care autoritatile romane si-au propus sa atraga fonduri europene in perioada 2014-2020, a fost prezentata, in octombrie, membrilor Camerei Deputatilor de premierul Victor Ponta si ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Anterior, in 25 iulie, ministrul Toedorovici declara ca Acordul de Parteneriat care urmeaza sa fie trimis la Bruxelles in toamna va fi "un document de buna calitate". Declaratia era sustinuta dupa ce o prima forma a documentului care stabilea modul in care vor fi cheltuiti banii europeni in perioada 2014-2020 generase deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat "incoerent si fara prioritati clare", astfel incat trebuia refacut pana in septembrie.

In decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a informat ca, pe marginea acestei prime versiuni a documentului de programare, serviciile Comisiei au transmis, informal, o serie de comentarii, urmand ca autoritatile romane si cele europene sa discute pe marginea acestor observatii inainte ca documentul final sa fie aprobat la sfarsitul lunii ianuarie 2014.

Ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat ca aceste observatii au fost preluate in documentul care urmeaza sa fie aprobat la sfarsitul acestei luni. Un document, care include toate aceste observatii, releva ca expertii CE i-au atentionat pe oficialii romani ca textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum "excesiva" cand, de fapt, ar trebuie sa se concentreze asupra datelor si indicatorilor relevanti.

"Sunt detalii/repetitii extensive pentru anumite necesitati in timp ce altele raman slab dezvoltate. Necesitatile identificate descriu o gama foarte larga de probleme fara sa fie mereu demonstrata o viziune strategica globala asupra provocarilor de dezvoltare. Aceasta lipsa a unei abordari strategice este valabila si pentru unele politici sectoriale, pentru care nu exista strategii eficiente si avizate. Provocarilor de dezvoltare economica nu li se poate raspunde fara o strategie coerenta de competitivitate, cuprinzand suportul public pentru operatorii economici, dar si prin politici de cercetare si inovare si investitii in capitalul uman", se arata in document.

Expertii avertizeaza ca lectiile invatate in perioada 2007-2013, in care Romania de asemenea a avut la dispozitie fonduri comunitare pe care insa nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a indeplini obiectivele, si insista asupra faptului ca definitia prioritatilor de finantare este de multe ori prea vaga sau generica pentru a intelege scopul efectiv al actiunii, iar lista prioritatilor este prea larga intr-o "incercare aparenta" de a se adresa tuturor necesitatilor sectoriale.

Aceasta risca, in opinia CE, sa genereze o pierdere a capacitatii de a indeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienta si impactul fondurilor europene cand, de fapt, nivelul de absorbtie ar trebui sa creasca in comparatie cu perioada anterioara. In aceste conditii, serviciile Comisiei transmit ca isi mentin o "rezerva generala" in ceea ce priveste indicatorii propusi pentru alocari financiare deoarece, in prezent, nu este posibila o evaluare corespunzatoare a prioritatilor propuse si a necesitatilor de dezvoltare, avand in vedere modul larg si generic in care sunt prezentate. Expertii europeni arata totodata ca alocarile ar trebui sa fie raportate la capacitatea "realista" de absorbtie, luand in calcul lectiile invatate.

"Global, documentul demonstreaza insuficienta orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise intr-o maniera prea vaga, nu sunt suficient de concrete si ar trebui reconsiderate, impreuna cu obiectivele propuse. Realizarile asteptate trebuie sa fie mai concrete, stabilind legaturi mai bune intre zonele de finantare identificate si rezultatele asteptate", afirma expertii CE.

Punctual, pentru sistemul de sanatate, reforma educatiei si munca nedeclarata, oficialii CE atentioneaza ca textul este prea detaliat in descrierea realizarilor de pana in prezent in loc sa fie descrise problemele inca existente si sa vizeze cauzele acestora.

In acelasi timp, in pofida importantei sectorului agricol in Romania, atat din perspectiva economica, cat si sociala, din draftul Acordului de Parteneriat nu rezulta o imagine clara legat de viziunea autoritatilor romane pentru dezvoltarea viitoare a acestuia, necesitatile fiind prezentate superficial si fara sa fie indicate investitii in inovatie, domenii cu valoare adaugata sau sectorul bio. Tot in agricultura, mai exact in acvacultura, expertii CE arata ca trebuie promovata o diversificare a speciilor, avand in vedere ca majoritatea pestilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuala din acest sector privind limitarea numarului de specii risca sa creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

In domeniul transporturilor, se recomanda Guvernului sa prezinte mai bine potentialul porturilor, aratandu-se ca referirea la Portul Constanta este "destul de slaba", cu presupuneri la modul general ca vor fi imbunatatiri fata de evolutiile efective "dezamagitoare". "Pentru sectorul transporturilor, oportunitatea (pertinenta economica si sustenabilitatea financiara) si fezabilitatea legala (limitarile ajutorului de stat) pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale au nevoie sa fie inca demonstrate in cadrul Master Plan-ului aflat in pregatire. Trebuie avuta in vedere si sprijinirea principalilor beneficiari ai sistemului de transport, precum si reformele de guvernanta (implementarea contractelor de performanta). O atentie particulara ar trebui acordata consolidarii capacitatii autoritatilor competente de a administra proiecte de navigatie interna, tinand cont de serioasele deficiente de care au dat dovada", este un alt avertisment.

Expertii europeni atentioneaza totodata ca investitiile in unitati de cazare turistica, incluzand facilitati de tratament pentru sanatate si spa in statiuni turistice, indicate in document la sectiunea necesitatilor de finantare, ar trebui sa provina din strategii de dezvoltare locala, cu scopul de a sprijini cresterea economica la nivel local si regional sau sectorul de business. "Acestea nu pot fi considerate ca investitii publice in sanatate", arata oficialii CE.
Nevoile de dezvoltare sunt insuficient aliniate prioritatilor si in cazul sistemului educational, rezultatul utilizarii Fondului Social European fiind indicat extrem de vag si fara sa ofere informatii suficiente despre intentiile autoritatilor romane, deoarece nu permite indentificarea a ce anume isi propune Romania sa obtina in privinta sistemului de educatie.

In domeniul IT, desi slaba asimilare a tehnologiilor de informare si comunicare, precum si nivelul scazut de alfabetizare digitala sunt evidentiate in text, actiunile propuse de partea romana se refera la administratia publica, cultura, educatie, sanatate, infrastructura, dar ignora conectarea la internet. Acest lucru, avertizeaza expertii CE, scoate in evidenta punctele slabe ale propunerii de agenda digitala, care compileaza diverse masuri fara o strategie orientata clar spre competitivitate, care sa rezulte dintr-o analiza serioasa.

In privita eficientei energetice a cladirilor, recomandarea este de a se tine cont de contorizarea inteligenta si utilizarea energiei regenerabile, fara ca prioritatile de finantare sa se refere doar la izolarea termica a cladirilor, cu atentionarea ca nu au fost alocate resurse din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) pentru infrastructura verde si ecosisteme care sa previna riscuri de inundatii, seceta sau eroziune.

Citeste si:

Un alt avertisment este ca angajamentul si capacitatea autoritatilor de mediu de a evalua in mod adecvat rapoartele de mediu solicitate in procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe si nesustinute, iar propunerea de transferare a agentiilor pentru protectia mediului locale sub autoritatea consiliilor locale si desfiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, conform Legii descentralizarii, ridica ingrijorari foarte serioase cu privire la modul in care noul sistem va asigura independenta, expertiza, coerenta si uniformitate in procesul de luare a deciziei privind aspectele de mediu. In aceasta privinta, arata expertii CE, trebuie oferite garantii clare si concrete.

"Investitiile in proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deseuri sunt mentionate ca prioritati anticipand concluzii ale unui studiu in desfasurare si pe baza unei analize de oportunitate inca nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite si, oricum, trebuie vazute ca o a doua optiune. Actiunea de implementare a masurilor pentru solutionarea cauzelor abandonului activitatilor agricole este prea vaga si, asa cum este formulata, nu poate duce la concluzia ca va avea ca rezultat protectia mediului", se arata in documentul transmis de la Bruxelles.

Expertii CE precizeaza ca repartizarile orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate si semnaleaza ca in planul redactat de Guvernul roman sunt date contradictorii privind repartizarea contributiei in cadrul Fondului Social European. "In privinta principiului partenerial, autoritatile romane sunt invitate sa indice cum vor fi selectati partenerii, modalitatile de consultare si care sunt principalele rezultate. In ce priveste mecanismele de parteneriat pe parcursul implementarii, textul este mai degraba vag si generic. El trebuie completat pentru a se intelege, printre altele, cum lectiile invatate din perioada actuala au fost luate in considerare, avand in vedere in mod special functionarea foarte ineficienta a comitetelor de monitorizare", este o alta problema semnalata.

Potrivit aceleiasi surse, capitolul privind egalitatea dintre barbati si femei este mai degraba subdezvoltat si necesita o elaborare suplimentara, iar criteriul egalitatii de sanse in selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definitie larga a acestei poltici drept criteriu de selectie s-ar putea dovedi irelevanta in anumite cazuri si ar genera greutati administrative artificiale.

In ceea ce priveste achizitiile publice, serviciile Comisiei nu sunt de acord cu afirmatia ca a fost indeplinita aceasta conditionalitate si atentioneaza ca, in pofida progreselor "recente, dar timide", sistemul de achizitii publice are inca nevoie de o imbunatatire semnificativa pentru a fi considerat eficient. In aceasta privinta, recomandarile convenite cu Comisia trebuie implementate rapid si in mod extensiv.

"Autoritatile romane trebuie sa justifice noua structura propusa pentru sistemul de management si control in raport cu anticipata sa capacitate de a depasi dificultatile intampinate in implementare din perioada 2007-2013. Competenta ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie mentinuta, evitand astfel aparitia de noi niveluri administrative si costuri birocratice si asigurand sustenabilitatea experientei si capacitatii dobandite inca din etapa de pre-aderare. In acest context, sunt necesare clarificari suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltarii Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala. Romania trebuie sa explice cum aceasta structura revizuita va opera in practica, deficientele pe care intentioneaza sa le solutioneze si posibilele imbunatatiri la care poate conduce" solicita Bruxelles-ul.

Intarirea rolului de coordonare propusa pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea sa se bazeze pe o evaluare obiectiva a capacitatii si expertizei sale actuale, care nu exista in document, iar dificultatile intampinate cu sistemul de management in privinta reglementarilor etice, in special privind conflictul de interese, cu scopul de a reglementa mai eficient transferul angajatilor catre sectorul privat sau posibilitatea de desfasurare simultana a mai multor activitati profesionale, trebuie solutionate, potrivit sursei citate, in mod adecvat si prin masuri eficiente.

"Evaluarea deficientelor de managament si control trebuie continuata, cu sublinierea cauzelor principale (...) avand in vedere ca autoritatile de management si organismele intermediare sufera de deficiente similare si necesita la randul lor masuri corective consistente. O coordonare mai stransa nu poate nici pe departe fi vazuta drept singura solutie la deficientele grave inregistrate in perioada de programare financiara 2007-2013", atentioneaza expertii europeni.

In acelasi timp, informatiile cu privire la deficientele de resurse umane sunt foarte vagi si nu propun niciun fel de masuri concrete, precum managament bazat pe perfomanta, recrutare eficienta si transparenta, iar o explicatie trebuie furnizata si cu privire la rolurile si responsabilitatile diverselor organisme intermediare care functioneaza in acelasi sector, pentru ca, aparent, exista suprapuneri.

Propunerea de numire a Agentiei pentru Turism si a Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine ca organisme intermediare ridica, de asemenea, ingrijorari serioase si semne de intrebare cu privire la mecanismele de management propuse si la relevanta desemnarii politicilor specifice. Mai precis, turismul ar trebui promovat, in opinia expertilor de la Bruxelles, doar in cadrul sprijinului pentru dezvoltarea economica regionala si locala, in concordanta cu planurile de dezvoltare regionala, in cadrul unei abordari integrate si nu atat ca prioritate de sine-statatoare.

Reducerea sarcinilor administrative si simplificarea masurilor trebuie sa se bazeze pe lectiile invatate din perioada curenta, prin stabilirea, acolo unde este posibil, a unor tinte cuantificabile, precum timpul necesar pentru procesarea aplicatiilor sau cererilor de plata, iar mecansimele de stimulare a ghiseului unic pentru IMM-uri trebuie detaliate, deoarece, in mod special, intentia de a diviza ajutorul pentru IMM-uri in doua programe (Competitivitate si Dezvoltare Regionala) ridica anumite preocupari legate de coerenta alocarii sprijinului financiar catre operatorii economici.

Dezvoltarea locala asigurata de comunitate pare a fi drept singurul instrument de combatere a saraciei din orase, masura insuficienta tinand cont de dimensiunea problemei in Romania, iar aceasta solutie a dezvoltarii locale asigurata de comunitate ar putea fi prea restrictiva, avand in vedere lipsa de experienta a autoritatilor in aceasta abordare, precum si dimensiunea provocarii saraciei in Romania, care afecteaza multe tipuri de zone, precum cele rurale, orase mici sau zone mono-industriale.

In vara anului trecut, Comisia Europeana a atentionat Guvernul ca proiectul Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles era incoerent si fara prioritati clare, solicitand ca documentul sa fie refacut "peste vara", pana in luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de catre Reprezentanta permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, care i-a atentionat mai departe pe reprezentantii Guvernului de la Bucuresti ca o eventuala respingere a acestui proiect de catre Comisia Europeana, in urma consultarilor inter-servicii care vor avea loc, risca sa conduca la intarzieri in adoptarea viitoarelor programe operationale si in implementarea lor chiar de la inceputul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme in absorbtia fondurilor europene.

Presedintele Traian Basescu a declarat, ulterior, ca Guvernul a probat ca nu a fost competent in pregatirea absorbtiei banilor pentru exercitiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adaugand ca trage un semnal de alarma in acest sens. El a atentionat ca Romania risca sa intre in exercitiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregatita cum a fost la 1 ianuarie 2007 si risca acelasi proces de intarziere si de pierdere de fonduri europene.