In teorie, poporul este cea mai inalta autoritate politica, iar primarii, ministrii, parlamentarii sunt in subordinea sa. In practica, insa, cu totii stim ca lucrurile nu stau chiar asa. Se pune atunci intrebarea cum ne luam puterea inapoi? Iar aici trebuie sa le spunem clar ca nu ne putem lua puterea inapoi decat prin a le reduce lor puterea asupra noastra. Pentru a detine si a exercita eficient puterea, trebuie sa beneficiem de libertate extinsa in fata puterii clasei politice. In acest sens, limitandu-ne acum doar la 5 elemente esentiale, propunem:

1. Un stat mic si descentralizat

Un stat mare genereaza coruptie mare. In Romania, coruptia este endemica. Dar coruptia nu tine in principal de mostenirea culturala sau de mentalitati – altminteri nu am putea explica de ce milioane de romani renunta la practicile asociate coruptiei imediat ce trec granita. Coruptia tine de mediul institutional romanesc, mai precis de sufocarea vietii sociale prin reglementarea a tot ce misca. Nu exista cale mai directa si mai eficienta de a elimina coruptia decat combaterea statolatriei si reducerea interventionismului guvernamental. Spaga data profesorului, sau doctorului, va disparea atunci cand acestia nu vor mai cauta sa-si imbunatateasca viata prin cai neoficiale ci vor activa in institutii care daca isi bat joc de consumatori vor fi schimbate, nu prin voia intamplatoare a unui ministru, ci prin mersul natural al concurentei. Spaga data „organului de control” va disparea sau macar va fi mai rara atunci cand vor fi reguli putine, simple si clare.

2. Integrarea actului de guvernare cu tehnologia curenta

Transparenta guvernarii in format electronic exista in prezent mai mult pe hartie. S-au cheltuit sume uriase pentru platforme online disparate, incomplete, greu de utilizat, inaccesibile publicului nespecialist. Cerem, astfel, simplificarea birocratiei pentru companii sub forma unui portal unic care sa permita obtinerea tuturor informatiilor si documentelor online de la Registrul Comertului, ANAF, Directiile locale de taxe si impozite si alte institutii de baza, cu posibilitatea de semnatura electronica direct pe Internet, posibilitati de plata online, sistem de notificari pentru schimbarea legislatiei si posibilitatea de plata a amenzilor pentru a se pune punct situatiei mult prea raspandite de plata multipla a amenzii din cauza faptului ca autoritatile nu inregistreaza corect momentul platii.

3. Vouchere educationale si medicale

In educatie ca si in sanatate, scandalurile s-au tinut lant, de la nenumaratele incidente nefericite din scoli pana la lipsa cronica de mijloace in spitale. Desi in ultimii ani cheltuielile pentru sanatate nu au facut decat sa creasca (in ultimii zece ani cheltuielile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate s-au triplat, pe cand cele de la bugetul de stat pentru sanatate s-au dublat) facand din sanatate al doilea cel mai finantat sector din fonduri publice, sistemul de sanatate este in cadere libera. In ceea ce priveste educatia, cheltuielile au crescut mai mult decat numarul de elevi si studenti, dar calitatea acesteia si performantele elevilor au inregistrat un substantial regres, atat in comparatie cu perioada anterioara cat si cu alte tari.

Reforma acestor domenii este deja mult intarziata si imperios necesara. Cerem, astfel, usurarea semnificativa a infiintarii de clinici si spitale pentru doctori avizati si, de asemenea, usurarea infiintarii de scoli si licee private care sa ofere parintilor o alternativa reala sistemului public monopolist. Firesc ar fi ca parintii in stare sa le asigure copiilor o educatie corespunzatoare sa poata fi liberi sa faca acest lucru acasa, in familie, in comunitate sau in scoli private. Pentru incurajarea concurentei si cresterea calitatii serviciilor medicale sau educationale cerem, de asemenea, scutirea lor de taxe si impozite.

Finantarea publica a sistemelor de educatie si sanatate sa urmareasca in mod real elevul si pacientul. Banii trebuie sa ajunga la oameni, nu la inspectori, directori sau alti functionari. Cerem ca fondurile care se duc in prezent pentru finantarea invatamantului preuniversitar sa fie impartite in mod egal fiecarui elev si redirectionate catre scolile alese de parinti. Institutiile de invatamant nu mai pot ramane captive intereselor de clan, sindicalistilor de profesie sau baronilor locali, ci ele trebuie aduse nemijlocit in subordinea comunitatilor locale. De asemenea, ar fi potrivit un voucher medical pentru fiecare cetatean al Romaniei prin care acesta sa-si poata alege orice pachet de asigurare medicala doreste si incurajata competitia intre asiguratori pentru oferirea de pachete cat mai cuprinzatoare. Pentru bolnavii cronici sau pentru scolile rurale putem avea un fond social care sa asigure cel putin aceeasi finantare ca si pana acum, eliminand insa monopolurile statale din educatie si sanatate.

4. Privatizarea companiilor in care statul a ramas actionar si utilizarea acelor fonduri pentru accelerarea trecerii la un sistem privat de pensii

Mitul companiilor de stat „esentiale” pentru Romania este fabricat in laboratoarele propagandei politice. In realitate, aceste companii s-au dovedit esentiale doar pentru stat, mai exact pentru „baietii destepti” care s-au cocotat in consilii de administratie sau le-au folosit in diverse contracte paguboase pentru natiune. Astazi toata lumea vede, de exemplu, ca trenurile private sunt mai bune si mai ieftine decat cele de stat, chiar daca ele sunt gestionate de fosti angajati ai falimentarului CFR.

Nu doar ca s-ar realiza economii semnificative din eliminarea acestor gauri negre ale economiei, dominate de o clientela politica parazitara, dar din veniturile obtinute am putea rezolva problema care se profileaza deja legata de deficitul sistemului public de pensii. In fiecare an deficitul sistemului de pensii se adanceste, iar pe masura ce un angajat va sustine din ce in ce mai multi pensionari, problema se va agrava. Daca nu reducem dependenta fata de sistem problema va ajunge nerezolvabila iar tinerii de astazi vor ajunge sa cunoasca un nivel alarmant al saraciei atunci cand vor ajunge la varsta pensionarii.

De aceea, din privatizarile efectuate, cerem constituirea unui fond prin care sa fie negociata iesirea din sistemul public de pensii a celor care nu ar mai vrea sa faca parte din el. Aceasta iesire din sistem se poate face contra unei sume fixe, corespunzatoare stadiului de cotizare si/sau al fluxurilor viitoare de bani la care se asteapta fiecare. Astfel ar putea fi redusa, daca nu chiar eliminata cea mai impovaratoare obligatie fiscala pentru salariati, anume contributia de asigurari sociale, care asigura statului aproximativ 25% (15.8% prin contributii ale angajatorului, 10.5% prin contributii ale angajatului) din munca fiecaruia. Simultan, veniturile actualilor pensionari nu ar fi periclitate.

5. Fiscalitate simplificata

Cresterea economica este o conditie esentiala pentru dezvoltarea societatii. Daca vrem sa nu mai ravnim la bunastarea europeana, daca vrem, nu doar sa nu mai plece, ci si sa se intoarca tinerii care au ales sa-si caute o viata mai buna in afara Romaniei, avem nevoie sa prindem economiile occidentale din urma. Iar pentru asta, este nevoie de o crestere a productivitatii sistematic mai mare decat a lor. Daca vrem sa avem o sansa sa ajungem la nivelul Germaniei, obiectiv ambitios, in urmatorii 20 de ani ne trebuie o crestere economica cu 4,3% mai mare in fiecare an decat a cea a Germaniei. Adica, aproape dublu fata de cat se prevede ca va avea Romania in 2015.

Poate ca suna a obiectiv nerealist, dar acest obiectiv este realizabil, prin despovararea de taxe a cetatenilor si a antreprenorilor, concomitent cu scaderea birocratiei pentru a preveni subfinantarea. Pastrand actualul nivel al veniturilor bugetare, Romania ar putea functiona cu doua impozite principale: o TVA nationala colectata de guvern si un impozit pe venit colectat si gestionat de comunitatile locale. Daca aceste doua impozite ar fi perfect colectate, banii adunati prin intermediul lor ar depasi chiar golul bugetar lasat de disparitia celorlalte taxe. Dar, nici nu trebuie sa ne imaginam ca statul ar putea colecta vreodata la virgula toate taxele impuse cetatenilor. Am putea tinti probabil realizarea unui grad de colectare asemanator celor mai performante state europene.
Propunem ca impozitul pe profit sa fie deductibil 100% daca antreprenorii folosesc acesti bani in scopuri caritabile si/sau pentru noi investitii.

O astfel de reducere a fiscalitatii si a birocratiei ne poate da un avantaj competitiv major in atragerea de investitii straine si in cresterea competitivitatii companiilor romanesti. Romania ar repeta performanta „miraculoasa” a unor tari, relativ sarace in resurse, care au reusit in cateva decenii sa sara de la nivelul de lumea a treia in liga celor mai bogate natiuni de pe Pamant.

Citeste si:

Semnatari:

Claudiu Nasui
Bogdan Glavan
Ovidiu Neacsu
Octavian Badescu
Cristian Paun
Constantin Munteanu
Radu Nechita
Gabriel Mursa
Victor Dramba
Mircea Burdusa
Catalin Valutanu
Iuno Mavlea
Alexandru Tenie
Andrei Olaru
Sorin Olteanu
David Moscovici
Cristina Muset
Serban Pitic
Valentin Niculescu
Radu Simandan
Emil Duhnea
Gabriel Popa
Laura Dragoi
Andrei Grigorean
Roxana Geangu
Carmen Dorobat
Horatiu Andrei
Mihai Badita
Andreea Prundeanu
Vlad Vacaru
Radu Vladimir
Andreea Rapeanu
Niura Moisei
Luciana Marsu
Radu Serban Marin
Horia Terpe
Adrian Gabriel Simionescu

Andrada Busuioc

Andrei Babus

Claudiu Vrinceanu

WALL-STREET.RO lanseaza campania editoriala #GuvernulTAU, un proiect care isi propune sa prezinte si sa disemineze propunerile mediului de business si solicitarile strazii pentru viitorii decidenti politici. Proiectul editorial isi propune doua lucruri esentiale: 1) selectarea reactiilor din partea romanilor care solicita in strada schimbarea sistemului etatist si 2) cele mai bune idei ale mediului de business pentru guvernantii din Romania.

#GuvernulTAU. Impreuna vom crea un sistem politic credibil

#GuvernulTAU. Impreuna vom crea un sistem politic credibil

Proiectul #GuvernulTAU va cuprinde consultanta, continut si propuneri pentru a crea un nou sistem politic creat pe urmatoarele valori: bun simt, integritate, libertate economica.