Pe de alta parte, devin tot mai importante programale de conformare, prin care angajatii companiilor sunt informati cu privire la riscurile asociate cu situatiile de incalcare a legislatiei concurentei, a declarat Diana Crangasu, senior associate al Clifford Chance Badea, specializat pe dreptul concurentei.

”O tendinta remarcata la nivel global este ca autoritatile de concurenta sa aplice amenzi inclusiv actionarilor firmelor care au incalcat legea de concurenta, chiar daca intre timp ei si-au vandut participatiile si au iesit definitiv din acel business. Posibil sa vedem asta si in jurisdictiile nationale si poate si in Romania”, a adauga Crangasu.

Potrivit lui Crangasu, in materie de amenzi, Consiliul Concurentei se inscrie in tendintele internationale in materie de amenzi. De exemplu, in 2014 si Franta si Germania au dat amenzi de aproximativ 1 miliard euro pe an. Franta a dat o amenda de aproape 900 milioane euro intr-un singur caz. Consiliul Concurentei a dat, in ultimii zece ai, amenzi de peste 2 miliarde de lei (465 milioane de euro). Cea mai mare amenda, de aproape 892 milioane de lei, a fost impotriva a sase companii petroliere amendate, in 2011, acizate ca s-au inteles sa scoata de pe piata un sortiment de benzina.

Aparute in urma cu 7-8 ani in Uniunea Europeana, aceste programe sunt derulate in cadrul companiilor si au scopul de a informa si pregati angajatii, precum si de a preveni riscurile asociate cu situatiile de incalcarea a legislatiei concurentei. Astfel de programe implica diverse proceduri si responsabilitati pentru toate nivele ierarhice din companie, programe de training si auditari interne, fiind adaptate la respectivul business. Elaborarea lor are la baza o analiza de risc, specifica activitatii si industriei in care activeaza compania, precum si structurii sale organizaționale.

Cum fac altii?

La nivelul UE, amenzile sunt aplicate in cuantum de pana la 10% din cifra de afaceri pe piata afectata pe piata europeana, ceea ce practic inseamna valori mai mari fata de Romania, unde indicele de referinta este de maxim 10% din cifra de afaceri totala. Comisia Europeana se bazeaza foarte mult in sanctionarea cartelurilor pe clementa si procedura de settlement (acceptarea unei amenzi reduse, dar prin recunoasterea faptelor).

Citeste si:

“In strainatate, autoritatile de concurenta se focuseaza pe carteluri mari, de aceea numarul de amenzi este mai mic, dar ca valoare ele au atins, in unele cazuri, nivele record”, a afirmat Crangasu.

O alta abordare este sanctionarea individuala, asa cum se intampla in SUA. Riscul raspunderii individuale (amenda sau inchisoarea) este prevazut si in legislatia Romaniei, dar pana in prezent nu au existat astfel de decizii.

Mai exista o dezbatere privind acordarea unor recompense financiare celor care informeaza autoritatea despre practici neconcurentiale, desi implica o serie de riscuri. Desi alte jurisdictii au astfel de prevederi (de exemplu, Marea Britanie are prevazute recompense de pana la 100.000 lire in anumite conditii pentru un informator), exista riscul ca stimulentul financiar sa atraga multe informari fara baza, motivate de alte interese (fosti angajati nemultumiti, companii concurente, etc).

Sursa foto: Clifford Chance Badea