In opinia lui Lazea, Romania s-a bucurat pana acum de increderea investitorilor straini, ceea ce a determinat o crestere economica peste ritmul tarilor din regiune. El a dat exemplul Ucrainei, care, desi are o populatie de 48 de milioane de locuitori, are un PIB nominal mai mic decat cel al Romaniei.

O alta ilustrare o constituie Turcia, care, la o populatie de 67 de milioane de locuitori, are un PIB doar dublu fata de cel al Romaniei, potrivit lui Lazea. El a afirmat ca deficitul bugetar de 10% pe care l-a avut Ungaria a contribuit la pierderea increderii investitorilor straini.

In Romania cresterea asa numitului "PIB potential" (indicator care nu afecteaza inflatia) a fost estimata, initial, la 5,5%, insa ulterior, datorita cresterilor de productivitate, a fost revizuita la 6,1%-6,3%, potrivit economistului sef BNR.

"Chiar si asa, cresterea efectiva a PIB depaseste cu mult PIB potential, introducand presiuni inflationiste, dar si o volatilitate crescuta a PIB insusi", a spus Lazea citat de NewsIn, precizand ca o atitudine mult mai prudenta o constituie o crestere economica sanatoasa, care sa nu depaseasca 6% pe an, pe termen mediu.

Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza pentru acest an o crestere economica de 7,1%, pentru 2007 de 6,9%, urmand ca in anii 2008 si 2009 PIB-ul sa creasca cu 6,7%, respectiv 6,6%. Proiectul de buget pe 2007 a fost construit pe o crestere economica de 6,4%, o inflatie de 4,5% si un deficit bugetar de 2,8% din PIB.

Veniturile bugetului de stat vor reprezenta, in 2007, 35,18% din PIB, potrivit estimarilor executivului, iar cheltuielile se vor situa la 37,98% din PIB. Produsul Intern Brut pentru anul viitor a fost progonozat la 381 mii milioane lei, insemnand 107 miliarde de euro, potrivit CNP.

Citeste si:

“Romania nu are un proiect pe termen mediu si lung”

Romaniei ii lipseste un proiect economico-politic, iar ideea intrarii Romaniei in zona euro nu a fost insusita nici de clasa politica, nici de populatie, fiind considerata prea tehnica si in contradictie cu nevoile reale ale societatii, a mai declarat economistul sef al bancii centrale. El a precizat ca acest punct de vedere nu reprezinta opinia Bancii Nationale a Romaniei (BNR), ci un punct de vedere personal.

Potrivit lui Lazea, proiectul de aderare la Uniunea Europeana s-a incheiat fara ca un alt proiect clar sa fie pus in loc. In opinia economistului sef al BNR, riscul cel mai mare este pierderea apetitului pentru reforma si ratarea unei sanse de a asigura dezvoltarea durabila in urmatorii 5-10 ani.

Proiectele alternative pe care guvernul le are in vedere (reducerea somajului, egalarea produsului intern brut pe cap de locuitor) nu prezinta avantajele acestui program, in opinia lui Lazea. "Lupta pentru castigul politic imediat, in detrimentul unor obiective pe termen lung si mediu, pierderea cainelui de paza numit FMI, precum si neincheierea privatizarilor au generat neclaritate si o multitudine de proiecte alternative", a afirmat Lazea.

Intrarea in zona euro ar determina scaderea dobanzilor si inflatiei la nivel european, ar crea conditii de atragere, pe scara mare, de investitori straini si ar garanta continuarea reformelor, a mai spus Lazea.

"Fara constrangerile exterioare reprezentate de Fondul Monetar si Comisia Europeana, guvernul are nevoie de ancorele de credibilitate ale unui program care sa garanteze continuarea reformelor", a declarat economistul sef al BNR.