Când Dacia a intrat în Marea Britanie, în anii '80, producătorul de la Mioveni a făcut-o cu o gamă de modele care includea și cel mai mic Aro. Cum avea deja proporții urbane și mecanică de Dacie, Aro 10 a fost vândut în Albion sub numele Dacia Duster, iar o variantă destinată activităților în aer liber, cu acoperiș textil, a fost denumită Duster Roadster. În prezent, acesta este unul dintre cele mai rare automobile din Marea Britanie.
Dacia și-a construit un renume pentru modelele sale destul de ieftine, intrând în Marea Britanie în 2012 cu o gamă formată din hatchback-ul de oraș Sandero și SUV-ul compact Duster. Sandero a fost popularizat încă dinainte de lansare în mai multe episoade ale emisiunii TopGear și este, în prezent, una dintre cele mai populare mașini din Europa. Recent, marca autohtonă și-a extins familia de modele din Regat prin introducerea micului EV Spring, model vândut în China sub sigla Renault.
Povestea de succes a Dacia nu este, însă, primul capitol al existenței constructorului de la Mioveni în statul insular care avea, cândva, cel mai mare imperiu din lume. În anii '80, pe vremea când Dacia se distanțase de Renault și producea diverse modele fără influențe externe, ambițiile conducerii comuniste a statului a dus la exportarea mai multor modele Dacia în Marea Britanie. Mașinile românești erau deja populare în mai multe state din blocul Pactului de la Varșovia, pe lângă alte țări din Asia, Orientul Mijlociu și Africa. În acest context, intrarea pe o piață premium părea profitabilă.
Citeste si:
Prima debarcare Dacia în Marea Britanie
În anul 1979, Dacia prezenta modelul 1310, o evoluție a gamei 1300 care fusese dezvoltată de inginerii români, după încheierea contractului cu Renault. La doar trei ani distanță, în 1982, Dacia își făcea apariția în Marea Britanie cu un model descris în pliantele promoționale drept „foarte acceptabil”: Denem. Acesta nu era nimic altceva decât un 1310 burdușit cu aproape tot ce putea să ofere uzina de la Mioveni, inclusiv un acoperiș cu un strat de vinilin pentru nivelele superioare de echipare. Concomitent, Dacia a adus în Regat și Dacia 1304, adică celebrul „Papuc”, vândut sub numele Shifter.
Dacia a debutat în Marea Britanie cu modelul 1310 în caroseria break și berlină, sub numele Denem
În fine, gama constructorului autohton includea și Aro 10, dar care era prezentat sub numele Dacia Duster. Aro, constructorul local de mașini de teren cu sediul și uzina la Cîmpulung Muscel, mai încercase Marea (Britanie) cu degetul și sub nume propriu, dar importatorii din anii '70 n-au avut succes să comercializeze modelele mai mari din gama 24. Astfel, compania Dacia Concessionaires, care aducea Denem și Shifter, a decis să ofere un rival pentru Lada Niva, iar Aro 10, care ascundea mecanică de Dacie, a fost singura opțiune.
Citeste si:
Cu un preț de listă de 3.190 de lire sterline în 1982 (14.404 lire astăzi), Dacia Denem era mai scumpă decât rivalele din Blocul Estic, dar jurnaliștii de la Autocar au descris-o ca fiind „ceva mai bună”. O Lada 1200 costa 2.499 de lire sterline (11.284 lire) în acea vreme în timp ce Skoda 120L începea de la 2.449 lire sterline (11.058 lire). Mai ieftine erau și berlinele FSO și Yugo, ceea ce a făcut ca britanicii să nu cumpere Daciile. După doar doi ani, Denem a fost scos din gama Dacia, iar ultimul exemplar care supraviețuia în Marea Britanie ar fi fost casat în 2005. Mai există, însă, cel puțin un Denem Break care a supraviețuit în lume.
Dacia Duster, unul dintre cele mai ieftine modele de teren din Regatul Unit
În România, Aro 10 a fost prezentat în 1980, la trei ani după ce rușii lansau celebra Lada Niva. În Regat, cele două modele s-au duelat la fel ca și pe piețele estice, dar cozile n-au fost în fața showroomurilor Dacia. Au existat, însă, și capitole la care mini-SUV-ul mioritic era superior Nivei rusești. Trebuie, mai întâi, să trecem în revistă ce primeai dacă plăteai 6.000 de lire (23.259 lire astăzi) pe un Duster în anul 1984.
Citeste si:
Dacia Duster a fost vândut și cu motor diesel de origine Renault care oferea un plus de cuplu. Foto via Aro Land Cars UK / Facebook.com
Publicația 4x4 Driver testa în anul următor un Duster Plus cu tracțiune integrală, acesta fiind și vârful gamei Duster cu un preț de 6.995 de lire. Contra acestei sume primeai un SUV în două uși cu un motor de Dacie de 1,4 litri și 65 de cai putere la 5.250 rpm. Cuplul maxim de 140 Nm era disponibil de la 3.000 rpm, puterea fiind distribuită la roți printr-o transmisie cu patru rapoarte. Suspensia era independentă pe față cu arcuri elicoidale, respectiv pe foi prinse de o punte fixă pe spate. Frânele erau pe disc doar în față, iar amortizoarele telescopice se găseau la toate cele patru roțiile.
Cu o gardă la sol de aproape 23 de centimetri și posibilitatea de a căra peste 300 de kilograme de obiecte în spațiul din spate. Jurnaliștii britanici au menționat rapid că micuțul SUV nu se poate compara pe teren accidentat cu un Land Rover sau un Mercedes-Benz Unimog, dar modelul de teren britanic costa peste 10.000 de lire în acea vreme. De aceea, concluzia a fost că vorbim de un model menit pentru ieșiri relativ ușoare pe teren accidentat, poate către plajă sau pe drumuri de țară, dar nimic prea extrem. Fiind disponibil și într-o variantă ce se asemăna cu o furgonetă (GLX), pe lângă modelele Roadster și Roadster Plus cu acoperiș textil, Dacia Duster era văzută ca alternativa la un break, cu un plus la capitolul gardă la sol și capacitate de transport.
Citeste si:
Dacia Duster GLX furgonetă fără geamuri în partea din spate
Revista Autocar, însă, a fost mult mai dură cu Duster. Aceștia au avut pe mână modelul GLX cu acoperiș metalic pe care l-au descris ca fiind „îndeajuns de indezirabil încât o călătorie cu autobuzul poate părea atractivă”. Încă de la început, editorii publicației au comparat Dusterul cu modele compacte de oraș precum Ford Fiesta sau Renault 5, plecând de la premisa că, deși partea mecanică este comparabilă, Dusterul este mult mai capabil pe teren accidentat.
„Cu un preț redus datorat, în mare parte, originii sale est-europene, Dusterul ar putea părea atractiv pentru cei care caută o mașină de teren pentru distracții de weekend, dar realitatea este puțin diferită”, scriau britanicii de la Autocar în numărul din 21 august 1985 al revistei. „Deși arată atractiv, cu jante vopsite în alb, la fel ca și bull-barul, motorul nu este deloc vioi așa cum îl descrie broșura de prezentare”; continuă articolul, fâcând referire la timpul de accelerație de la 0 la 97 km/h de 22,7 secunde. Mașina nu cântărea decât 1.250 de kilograme, dar sfertul de milă cu start de pe loc era completat în 22,6 secunde, iar o cronometrare pentru o milă întreagă n-a fost niciodată realizată deoarece viteza maximă a mașinii este de doar 115 km/h.
Citeste si:
Dacia Duster Roadster cu tracțiune 4x4 (de fapt un 4x2 prin comutarea butucurilor de pe față pentru transmiterea puterii pe puntea față)
Cum puterea maximă era atinsă la doar 4,700 de ture, linia roșie fiind pe la 5.250 rpm, britanicii considerau că Duster era un model economic. Consumul din test a fost de 9,1 litri/100 km ceea ce era „destul de bine pentru un model de teren”. Cauciucurile cu un profil destul de pronunțat nu ajutau, însă, la rulajul pe șosea, iar zgomotul din habitaclu era foarte pronunțat - într-atât încăt alegerea radioului opțional (car costa 100 de lire în 1985) n-avea sens dacă voiai să mergi pe stradă la peste 100 km/h.
În plus, Dusterul avea o direcție grea la viteze mici, deși pedalele erau destul de ușoare. Pe lângă volanul neasistat, schimbările treptelor de viteze să făceau greoi, dar instrumentarul de bord și comenzile de pe consolă erau accesibile. Poziția la volan nu era dezastruoasă, scaunul fiind ajustabil, dar pasagerii din spate stăteau pe un fel de banchetă cu un confort discutabil. Cum izolarea fonică era practic nulă, iar vântul bătea prin lufturile ușilor cu lejeritate, nici modelul cu acoperiș de tablă nu era silențios.
Citeste si:
Duster GLX cu geamuri laterale, așa cum a fost testat de Autocar
Dusterul își intra, însă, în drepturi pe teren accidentat, „fiindcă poate ajunge cam oriunde și-ar putea dori să se ducă un șofer fără prea multă experiență în off-road care este în căutarea unei dupamieze de distracție”, scriau cei de la Autocar. „În concluzie, singurul punct slab al acestui model, atunci când vine vorba de ținuta pe teren accidentat, este lipsa de cuplu în partea de jos a plajei de turații”.
Dacia Duster contra Lada Niva, o rivalitate care nu pune într-o lumină bună modelul autohton
Dacia a ajuns în Marea Britanie în același an ca Hyundai și cu trei ani înainte de Seat, dar rivalii mașinilor românești veneau tot din est în anii '80. Lada Niva în versiunea Cabrio, care costa la fel de mult cât cel mai scump Duster (6.995 lire sterline, adică cu 1.000 de lire peste Duster Roadster de bază) era comparată cu modelul românesc, plecându-se de la premisa că „cei care-și cumpără o mașină de teren care nu poartă sigla Range Rover nu caută nici rafinament”.
Aro 10 cu design-ul timpuriu, o formă care a apărut doar pe broșurile de prezentare pentru UK
Cei de la The Motor, care au realizat comparativul, au scris că Dusterul era un fel de „Mercedes-Benz Clasa G în miniatură” deoarece nu avea tracțiune integrală permanentă, rulând pe stradă doar cu puntea spate motoare. Având și bordul cu detalii preluate de la Dacia 1310, se diferenția de ceva mai utilitara Niva care părea „din același arbore genealogic cu Range Rover”.
Podul comun se făcea în legăturile lor cu Occidentul: cum spuneam, Dacia folosea încă mecanică împrumutată de la Renault, dar construită in-house, în timp ce Lada aplica aceeași strategie, dar cu componente de origine Fiat 124 (Lada 1200). Cutiile de transfer pentru tracțiunea integrală erau, însă, dezvoltate intern, la fel ca și platforma și design-ul exterior. Lada, care venea cu un șasiu autoportant, era și mai potentă cu 78 de cai sub capotă și 15 Nm în plus față de Dacia.
Duster Roadster era făcut pentru cei în căutare de aventură, cu un lifestyle activ. Practic, vorbim de un „lifestyle vehicle” avant-la-lettre
În mod poate surprinzător, Dusterul era mai lung cu cinci centimetri decât Niva, dar cu 7,5 centimetri mai îngust. Diferența mare se făcea, însă, la ampatament, al Dusterului fiind de 2,4 metri față de doar 2,2 metri pentru Niva. În schimb, rușii echipau Niva cu o transmisie cu cinci rapoarte și, datorită puterii superioare și a unei caroserii mai aerodinamice, modelul sovietic era mai rapid decât cel adus din România. Cu o viteză de top de aproape 80 mph (129 km/h), Lada putea depăși ușor Dacia. În testul accelerațiilor, The Motor n-a obținut decât 28,5 secunde de la 0 la 97 km/h, față de 18,6 pentru Lada - în contrast cu timpii net superiori reușiți în testul Autocar. Cum Dacia este și mai grea decât Lada, aceasta din urmă are un consum mai bun.
Ca puncte forte, Dacia era descrisă ca având un interior mai spațios, iar accesul la compartimentul motor era mai bun pentru Aro-ul 10 redenumit. În schimb, la Niva Cabrio era mai ușor să scoți acoperișul textil care acoperea habitaclul. O altă asemănare între cele două modele estice ținea de nume, atât Lada cât și Dacia folosind cu foarte multă flexibilitate denumirile „Roadster” și „Cabrio” care, cel mai adesea, sunt apanajul mașinilor sport.
.jpg)
Aro 10 a fost vândut pe mai multe piețe și a fost și asamblat în mai multe țări - inclusiv în Portugalia
Dacia Duster a părăsit piața din Marea Britanie după căderea comunismului, supraviețuind mai mult și decât modelul Shifter. Chiar și așa, astăzi ar mai exista un singur Duster Roadster înmatriculat pe străzile din Regat. Nu se știe, însă, câte au fost vândute, deși se pare că berlina și break-ul Denem n-au găsit decât câteva sute de cumpărători, iar câteva exemplare au ajuns în garajul consulatului României de la Londra. Din păcate, aceste mașini au fost date la casat în anii '90 când Consului le-a înlocuit cu niște Mercedes-Benz la mâna a doua.
Sursa foto: Dacia
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
