Transparenta si lupta impotriva coruptiei, cele doua elemente cheie ce au provocat caderea in dizgratie a PSD si au condus la castigarea alegerilor de catre Alianta D.A, nu sunt aplicate pe de-a-ntregul dupa patru luni de mandat. Cea mai recenta „isprava“ a noilor alesi este forma in care au adoptat proiectul legii privind declararea averilor demnitarilor. Speriati ca averile le-ar putea fi controlate mai drastic, asa cum prevedea actul normativ propus de societatea civila si aprobat de Guvern, senatorii au eliminat o serie de articole referitoare la valoarea bunurilor mobile, publicitatea declaratiilor si salariile copiilor lor.

Revoltate de faptul ca senatorii le-au ignorat sugestiile pe care, de altfel, le laudau in campania electorala, o serie de ONG-uri si centrale sindicale au protestat imediat, dar in van. „Suntem ingrijorati de modul in care senatorii au tratat aceasta lege, avand in vedere faptul ca actualii demnitari au castigat voturi pe baza unor platforme electorale anti-coruptie!“, spune Ioana Avadani, reprezentant al Conventiei Organizatiilor de Media. Si Cartel Alfa a luat pozitie, aratand ca, prin votul pe care l-au dat, parlamentarii „au intr-adevar lucruri de ascuns, pentru care nu vor sa dea socoteala in fata legii“. Exista o lege a transparentei decizionale (Legea nr. 52/2003), care obliga autoritatile sa informeze si sa consulte societatea civila. Dar, nici aceasta din urma nu a fost foarte activa in cursul acestui an, reactionand rar si anemic.

Astfel, nu ar trebui sa ne mire faptul ca s-a ajuns la nu mai putin de 30 de ordonante elaborate si aprobate pe banda de actualul Cabinet fara consultarea societatii civile. Dintre acestea, foarte putine isi merita caracterul de urgenta. „Se poate vorbi clar despre o disfunctionalitate ce a intervenit in activitatea societatii civile. Nu mai reactioneaza asa de prompt si nu mai sanctioneaza la fel de repede greselile Guvernului“, ne spune Dragos Paslaru, analist, Grupul de Economie Aplicata. Departamentul pentru relatia cu parlamentul a publicat un document care detaliaza criteriile pe care un act normativ trebuie sa le indeplineasca pentru a primi unda verde in procedura de urgenta. Pe de alta parte, o parte semnificativa a actelor avizate ca „urgente“ de catre acelasi departament nu indeplinesc criteriile respective.

„Incerc sa determin ministerele sa rareasca numarul ordonantelor pe care le initiaza. Este adevarat ca sunt multe, dar totusi numarul lor este la jumatate fata de perioada echivalenta din anul 2001“, spune Bogdan Olteanu, ministru delegat pentru relatia cu parlamentul. Cei care au reactionat la aparitia, spun ei, nejustificata a unor astfel de acte normative au fost reprezentantii mediului de afaceri. Daca nu neaparat din spirit civic, cu siguranta din cauza efectelor negative pe care estimeaza sa le resimta direct la buzunar. Ordonanta care a modificat Codul fiscal a facut patronatele sa explodeze, din cauza lipsei consultarilor prealabile. „Daca nu se revine asupra acestui act, toti membrii nostri vor da Guvernul in judecata. Asta inseamna 1.500 de actiuni in instanta“, a declarat Adrian Izvoranu, director general al Confederatiei Patronale a Industriei Serviciilor si Comertului din Romania. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, spune ca asteapta forma finala a legii respective, pentru a putea „da in judecata Guvernul pe contencios administrativ“.

Nu este singura ordonanta care poate ridica semne de intrebare cu privire la justificarea adoptarii sale. In unele cazuri, chiar ministrii care au sustinut puternic principiile transparentei in campania electorala si-au dat voie sa le incalce putin. Motivul declarat: eficienta. Spre exemplu, Mona Musca, ministrul Culturii si Cultelor, asa a motivat emiterea Ordonantei nr. 10 din 21 ianuarie 2005 privind „reglementarea unor masuri financiare“, care include si controversatul Fond Cultural National. Organizatiile din domeniu au fost nemultumite de felul in care s-a procedat, iar ministrul a declarat ca „daca nu-l trimiteam la Guvern in acel moment si daca nu introduceam Fondul intr-o Ordonanta mai mare privind unele masuri financiare, stateam si acum si discutam pe marginea santului despre cum l-am putea externaliza. Am fost pragmatici si rapizi.“

Alt motiv oficial: obligatiile referitoare la integrarea europeana. Nu toate deciziile se refera insa la integrare. „Mare parte au tinut mai mult de un calendar politic al membrilor Cabinetului si au fost trecute cu graba prin procedurile de adoptare. In aceasta ultima ipoteza este evidenta o nesocotire a legii, datorata valului triumfator politic de inceput. Aceste erori vor avea efecte negative care se vor vedea curand“, transmite Transparency International Romania. In privinta „transparentei“ administratiei locale, lucrurile stau la fel de prost. Asociatia Pro-Democratia (APD) a semnalat in numai doua luni doua cazuri grave.

„Prima este decizia primariei Sectorului 3 din Bucuresti de a inchide circulatia autovehiculelor in Centrul Istoric al Capitalei, fara consultarea organizatiilor si investitorilor implicati“, spune Cristian Parvulescu, presedintele APD. „Mai mult, ulterior a disparut de pe web site-ul acestei primarii si forumul deschis pentru dialogul cu cetatenii“, adauga acesta. A doua sesizare: controversa referitoare la sediul Biroului de Consilere pentru Cetateni, din cadrul primariei Municipiului Brasov, unde-si desfasura activitatea organizatia locala a APD. Potrivit reprezentantilor APD, sediul a fost pur si simplu desfiintat, iar primaria a motivat ca „o parte din cladirea primariei a intrat in reabilitare“.

In general, situatia este deci destul de albastra. Transparency International trage un semnal serios de alarma in acest sens: „fata de anul 2004 s-au pastrat viciile de aplicare a Legii nr. 52/2003, insa cu precizarea ca eludarea acestei proceduri a ajuns la cote mai ridicate si din cauza unei presiuni mai mici a societatii civile“.