Desi pe agenda discutiilor figureaza si exprimarea punctelor de vedere ale actorilor politici despre solutiile care pot atenua impactul majorarii preturilor asupra categoriilor defavorizate, unul dintre factorii de decizie, premierul Calin Popescu Tariceanu nu participa la discutii motivand ca e plecat la Forumul Crans Montana de la Monaco. Nici liderii de prima linie ai PSD, partid care cere sesiune parlamentara extraordinara pe teme sociale, sunt plecati, in frunte cu Mircea Geoana, la Congresul Internationalei Socialiste de la Atena.

Proteste fata de cresterea pretului petrolului

Cresterea pretului petrolului cu peste 140 dolari/ baril de la inceputul anului si scumpirile alimentelor au cauzat o serie de proteste determinand reactii diferite din partea tarilor care s-au confruntat cu aceste probleme, in special cele membre ale Uniunii Europene.

De la sfarsitul lunii mai, soferii de camioane din Franta, Spania si Portugalia si-au intensificat manifestatiile menite sa le aduca ajutoare guvernamentale. Soferii de ambulante si taxiuri s-au alaturat recent acestei miscari, in Franta. De asemenea, in Marea Britanie, soferii de camioane-cisterna care alimenteaza statiile Shell au fost in greva pe o perioada de cinci zile.

Nemultumirea a declansat o miscare similara si in randul pescarilor, care a durat mai multe saptamani. In Spania, greva pescarilor inceputa la 30 mai a cuprins pana la 80% din marile nave, potrivit confederatiei patronale Cepesca.

Soferii bulgari de autocare au manifestat si au amenintat cu organizarea de greve. Transportul de autobuze este foarte dezvoltat in Bulgaria din cauza preturilor competitive, dar populatia este una dintre cele mai sarace din UE. Pretul pentru motorina (1,30 euro) este in Bulgaria mai mare decat in alte noua tari UE, potrivit unei analize publicate de presa ungara.

O greva a transportatorilor greci a provocat o penurie de benzina, a golit magazinele si a determinat blocarea vaselor maritime in porturi. Grevistii au cerut marirea tarifelor lor cu 13%, in urma cresterii pretului petrolului, in conditiile in care Guvernul le propune o crestere de doar 5%.

Scumpirea carburantului este cu atat mai dur resimtita in Europa cu cat "efectul de amortizare al euro a disparut din luna martie", potrivit Uniunii franceze a industriilor petroliere (Ufip). Carburantul este cumparat in Europa in dolari si vandut in euro. Insa valoarea euro in raport cu dolarul "s-a stabilizat" din martie-aprilie, in conditiile in care pretul titeiului a "crescut cu 30%", a explicat Ufip.

Efectele scumpirii carburantilor se resimt si in afara Uniunii Europene, chiar in state mari producatoare si exportatoare de petrol.

Astfel, la Moscova, circa 100 de manifestanti au protestat recent fata de cresterea preturilor, in conditiile in care Rusia este pe locul doi in lume in ceea ce priveste productia si exportul de petrol. Proteste similare au avut loc in cel putin 47 de orase din tara. Un litru de benzina costa in medie 21,25 de ruble in Rusia la 12 mai, iar un litru de motorina 21,94 ruble, potrivit datelor Biroului federal de statistici Rosstat, ceea ce inseamna o crestere cu 9%, respectiv 12,2% din luna ianuarie.

In Statele Unite, pentru prima data de la criza petrolului in anii '70 datele Ministerului Transporturilor arata ca soferii americani au circulat cu 4,3% mai putine mile decat in urma cu un an. Pretul mediu pentru un galon (3,8 litri) de benzina in Statele Unite a ajuns la 3,91 dolari, o crestere de 21% intr-un an, potrivit cifrelor Clubului auto american.

Autoritatile indoneziene au ca pretul va creste in curand cu 28,7%. Indonezia este a patra cea mai mare tara din lume si producator de petrol. Pentru a compensa cresterea pretului, guvernul intentioneaza sa distribuie 1,5 miliarde de dolari alocatii pentru saraci, insa mii de indonezieni au manifestat pentru a cere guvernului sa renunte la cresterea anuntata a pretului.

UE indeamna la dialog intre tarile producatoare de petrol si cele consumatoare

Reactiile populatiei fata de scumpirea carburatilor, dar si alte posibile efecte sociale mai puternice pe termen lung ingrijoreaza atat reprezentantii Comisiei Europene cat si pe cei ai guvernelor statelor membre.

Astfel, europenii recomanda ca dialogul dintre tarile producatoare si consumatoare sa se intensifice, pentru a oferi un raspuns mai bun fata de cerere si pentru imbunatatirea conditiilor referitoare la investitiile in explorare, productie, rafinare si surse alternative de energie.

De asemenea, Comisia Europeana a anuntat ca este dispusa sa autorizeze guvernele UE sa aloce o serie de ajutoare de urgenta pentru pescari, crescand plafoanele de ajutor public. Insa nu a spus nimic, deocamdata, cu privire la masuri mai structurale, cum ar fi o eventuala scadere a taxelor la carburant, asa cum cer sapte tari europene, printre care Franta, Italia si Spania.

In Franta, premierul Francois Fillon a promis un "ajutor direct" salariatilor confruntati cu cheltuieli suplimentare pentru a se deplasa la locul de munca, si vrea sa convinga partenerii europeni sa impuna un plafon pentru TVA-ul pe carburant.

Citeste si:

In Italia, noul guvern al lui Silvio Berlusconi va instaura o taxa "Robin Hood" asupra profiturilor petroliere. CE a avertizat ca aceste masuri nu trebuie sa intarzie "adaptarea la o noua situatie" creata de cresterea preturilor la hidrocarburi si de incalzirea climatica. Pretul la carburant ar trebui sa ramana descurajant, pentru ca oamenii sa-si foloseasca masina mai putin si sa reduca astfel emisiile de gaze cu efect de sera.

Cu toate acestea, la nivel mondial, in cadrul intalnirii de la Djeddah (Aradia Saudita), principalele tari producatoare si consumatoare de petrol au recomandat masuri tehnice pentru stabilizarea pietei petrolului, dar nu s-a facut vreun anunt despre o eventuala marire a productiei. Mai mult, presedintele Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a declarat ca abia in septembrie organizatia va lua o decizie privitoare la majorarea productiei.

Criza alimentara de pe pietele internationale se poate aprofunda

Alaturi de cresterea pretului barilului de petrol, si criza alimentara pune in dificultate guvernele.
In cadrul unui discurs sustinut la inceputul lunii aprilie, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a tras un semnal de alarma. Oficialul a spus ca actuala criza alimentara de pe pietele internationale cere atentia liderilor politici din fiecare tara, din moment ce scumpirile si volatilitatea preturilor se vor mentine in continuare.

Un sistem de tranzactionare international mai corect si mai deschis pentru agricultura ar crea mai multe oportunitati pentru fermierii din tarile in dezvoltare si le-ar da incredere sa-si sporeasca productia de alimente, a adaugat presedintele Bancii Mondiale.

Conditiile meteorologice nefavorabile din tarile producatoare si o crestere a cererii din partea tarilor in dezvoltare rapida au marit preturile alimentelor de baza cu 80% din 2005 pana in prezent. In martie pretul orezului a atins un maxim al ultimilor 19 ani, iar cel al graului un record al ultimilor 28 de ani, ajungand de doua ori mai mare decat pretul mediu al ultimilor 25 de ani.

Comisarul european pentru dezvoltare Louis Michel declara recent ca "o crestere a preturilor la alimentele de baza poate provoca un dezastru umanitar mondial".

"Programele alimentare actuale sunt supuse unei presiuni puternice, pentru ca exista mai putina hrana disponibila pentru persoane aflate deja la limita foametei. Alte cateva milioane, care reuseau sa se descurce, sunt acum amenintate de foame", a avertizat el in aprilie intr-o dezbatere din Parlamentul European. Comisia Europeana si-a luat angajamentul de a furniza un nou ajutor alimentar de 117,25 milioane de euro pentru a veni in ajutorul celor defavorizati, afectati de efectele dezastruoase ale cresterii preturilor la alimente. Ajutorul propus va ridica la 283,25 milioane ajutorul alimentar total promis in 2008 de Comisie.

"Din 2000, pretul in dolari al graului s-a triplat, cel al orezului si porumbului s-a dublat, iar inceputul anului 2008 corespunde unei noi cresteri cu 20%", a precizat el, enumerand lunga lista a tarilor in care au izbucnit in ultimele saptamani revolte ale foametei, de la Haiti la Africa.

Pentru a combate criza alimentara Uniunea Europeana a luat deja unele masuri: regula de lasare in parloaga a terenurilor a fost abandonata, nivelul cotelor de lapte a fost ridicat, iar taxele vamale la cereale au fost suprimate.

Si in Romania scumpirea gazelor si a electricitatii provoaca ingrijorarea autoritatilor

ANRE a anuntat pe 26 iunie majorarea preturilor la gazele naturale livrate populatiei de la 1 iulie cu un procent mediu de 12,5% pentru clientii Distrigaz Sud si cu 11,6% pentru consumatorii casnici ai E.ON Gaz Romania si a electricitatii pentru populatie cu 4, 4 %. Scumpirea energiei electrice pentru alte tipuri de consumatori va fi de 5,3%.

Potrivit presedintelui Romalimenta, Sorin Minea, cresterea preturilor la gaze si energie va determina scumpiri si in industria alimentara, cresterea fiind de obicei la jumatate fata de procentul cu care s-au scumpit utilitatile.

Pentru a atenua efectele scumpirilor anuntate, fiecare familie cu venituri maxime de 615 lei pe membru sau persoanele singure cu acelasi venit vor primi, lunar, 50 de lei ca ajutor pentru plata facturii la gaze. Decizia a fost luata joi, de Executiv.

Ministrul muncii Paul Pacuraru a declarat joi ca banii vor fi luati din Fondul Social, in care au intrat, deja, 54 milioane lei, din contributiile companiilor Petrom si Romgaz. Potrivit oficialului, contributiile la Fondul Social sunt estimate la 160 de milioane RON si urmeaza sa compenseze facturile pentru lunile de iarna februarie-martie si noiembrie-decembrie in anul 2008. Pana in momentul de fata, din acest fond sunt intrate in contul administrat de Ministerul Muncii 54 milioane lei. Contributiile au venit de la Petrom, 29 de milioane si Romgaz, 25 milioane, a adaugat ministrul muncii.

Oficialul a adaugat ca in jur de 800.000 de persoane vor beneficia de ajutoarele aprobate de Executiv.