Maine este asteptata la Bucuresti delegatia de experti ai FMI, vizita catalogata de ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, ca fiind ultima sansa pentru continuarea acordului cu Fondul. Acesta a fost inghetat in primavara, in principal din cauza pesimismului expertilor FMI privind capacitatea redusa de compensare a scaderii veniturilor bugetare dupa introducerea cotei unice de 16%. Expertii autohtoni atrag atentia asupra riscului indus de renuntarea la colaborarea cu FMI, cel mai grav aspect fiind ingreunarea misiunii de respectare a calendarului de aderare la UE.

Orban: Ar fi bine sa avem un acord

"Personal, consider ca ar fi bine sa avem un acord cu FMI, dar nu ar fi o foarte mare problema daca acesta nu va fi incheiat. In masura in care se asigura coerenta politicilor macroeconomice si mentinerea indicatorilor intr-o zona de prudentialitate si sustenabilitate, consider ca nu ar fi o foarte mare problema renuntarea la acordul cu FMI", ne-a declarat Leonard Orban, ex-negociator al Romaniei la UE si actual secretar de stat in Ministerul Integrarii. El spune ca Romania nu mai este in situatia de anul trecut, cand "calificativul dat de FMI era foarte important pentru indeplinirea criteriilor de economie de piata functionala", dar accentueaza importanta asigurarii unei politici coerente si a indeplinirii indicatorilor marcoeconomici in limitele Tratatului de la Maastricht.

"Mai avem inca de lucru la criteriile economice de aderare, inclusiv la subcapitolul privind capacitatea Romaniei de a face fata pietei interne si concurentei de pe piata interna, care trebuie indeplinite pana cel mai tarziu in aprilie 2006. Daca vrem sa ne integram in UE, ar trebui sa ne concentram pe indeplinirea criteriilor economice-monitorizate de UE pe baza criteriilor de la Maastricht, lucru de care se ocupa FMI si Banca Mondiala", ne-a precizat Vasile Puscas, ex-negociator al Romaniei la UE. El a reamintit ca, acum cateva luni, comisarul european pentru finante si buget a avertizat asupra asigurarii incasarilor bugetare si a dat exemplul Lituaniei, care, dupa introducerea cotei unice, a reusit sa-si dubleze veniturile la bugetul de stat. Situatie care nu da semne ca se va repeta si in cazul Romaniei, neincrederea expertilor Fondului in capacitatea de a asigura veniturile bugetare dupa introducerea cotei de 16% fiind unul dintre principalale motive care au stat la baza inghetarii acordului cu FMI.

Daianu: Depinde in ce termeni renuntam

"Depinde mult in ce termeni renuntam si, mai apoi, cum vom argumenta Comisiei Europene decizia luata - ceea ce inseamna prezentarea politicii economice pentru 2006 si 2007-2008, cand apare "socul bugetar" de cca 2,5% din PIB legat", ne-a declarat fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu. Acesta apreciaza ca "dialogul cu FMI este dificil nu atat privind anul 2006, ci cel al aderarii". Astfel, spune Daianu, "expertii FMI se tem ca, neavand venituri bugetare suficiente, plata contributiei la bugetul UE si cofinantarea fondurilor UE ar duce deficitul bugetar la peste 3% din PIB", nivel care nu ar fi o problema daca nu am fi avut evolutia exploziva a deficitelor externe in ultimii doi ani (pe fondul liberalizarii contului de capital si al expansiunii creditului intern). Grija expertilor FMI nu este lipsita de sens, dar ei gresesc cand mizeaza pe bugetul public in potolirea deficitelor externe".

"Rationamentul lor are o hiba: echivaleaza o identitate contabila ex-post (marimea deficitului de cont curent=balanta bugetului public plus balanta sectorului neguvernamental) cu o functie de politica economica, cu presupunerea ca daca se reduce deficitul bugetar automat scade deficitul de cont curent, ceea ce este fals. Cand fluxurile de capital sunt libere imprumuturi mai mari asigura solicitantilor de credite aceeasi putere de cumparare. Cu FMI avem deci doua chestiuni de baza de lamurit: 1-nuantarea intelegerii identitatii contabile mentionate, pentru a nu "strivi" bugetul public aiurea, ceea ce nu inseamna ca ne putem permite deficite bugetare excesive si 2- lamurirea faptului ca este absolut nefiresc sa "inghetam" venturi din privatizare si fonduri UE de teama umflarii cererii agregate, cand nevoile noastre privind dezvoltarea infrastructurii sunt foarte mari. Nu este treaba FMI sa spuna Guvernului cum sa foloseasca aceste fonduri. Este adevarat insa ca noi trebuie sa avem o politica chibzuita, sa avem proiecte serioase in infrastrutura cu finantare multianuala neuitand totodata de importanta echilibrelor macroeconomice. Merita sa subliniez si faptul ca veniturile din privatizare nu maresc deficitul bugetar. Utilizarea lor insa trebuie sa fie foarte chibzuita privind tabloul de ansamblu al economiei, intr-o perspectiva multianuala!", ne-a declarat fostul ministru.

UGIR-1903: Acordul cu FMI nu mai este necesar

Reprezentantii UGIR-1903 considera ca actualii parametri economici, precum si compatibilizarea politicilor economice cu cele ale UE nu mai fac necesar acordul cu FMI. "Continuarea politicii FMI nu mai este necesara, ci contrara intereselor mediului de afaceri romanesc", a declarat presedintele UGIR-1903, Ioan Coraci. Potrivit acestuia, Romania are nevoie de un nou tip de politici macroeconomice, care sa stimuleze cresterea PIB, competivitatea si atragerea de investitii straine substantiale.(S.E.)

Vosganian: Respectarea calendarului cu UE ar fi mult mai dificila

"Intr-o asemenea situatie nu pot sa spun ca s-ar amana procesul de integrare, dar respectarea calendarului ar fi mult mai dificila”, ne-a declarat presedintele Comisei de Buget, Finante, Banci din Senat, Varujan Vosganian, amintind ca UE nu are departament pentru monitorizarea indicatorilor macroeconomici. In ceea ce priveste motivele pentru care s-ar putea renunta la semnarea memorandumului cu FMI, senatorul afirma ca acestea ar putea fi neindeplinirea unor angajamente (asa cum s-a intamplat in 1997). Nu in ultimul rand, acesta a precizat ca decizia de a nu semna un acord poate apartine oricareia dintre cele doua parti.