Printre firmele romanesti nominalizate in raport apare Grupul Rompetrol, care figureaza cu aproximativ 700 milioane de dolari - plati suplimentare pentru derularea unor contracte de achizitie a patru milioane de barili de titei. Concret, Rompetrol apare in doua tabele anexa, unul in care sunt mentionate toate firmele care au cumparat titei din Irak, si al doilea in care sunt peste 2.200 companii, care au facut "cheltuieli suplimentare" legate de desfasurarea contractelor. Dinu Patriciu, seful Grupului Rompetrol, a tinut sa organizeze ieri o conferinta de presa in care a aratat ca platile efectuate de Rompetrol nu ar fi putut fi asociate "nici macar in mod eronat cu plata unor suprataxe", intrucat "sumele au fost platite in beneficiul tertilor care asigurau servicii".
Patriciu a explicat ca, initial, contractul in cauza viza cumpararea a patru milioane de barili, dar Rompetrol a cumparat numai doua milioane, din care unul a fost schimbat cu un alt tip de titei, din cauza concentratiei mari de sulf care aducea cheltuieli suplimentare la rafinare. "Din aceste motive, conducerea companiei nu a mai importat si restul de doua milioane de barili de titei si nu a mai negociat nici un contract suplimentar pentru alte sase milioane de barili de titei, pana la cantitatea de 10 milioane de barili, aprobata de gestionarii programului", a explicat Dinu Patriciu. El a precizat ca toate platile efectuate de Rompetrol s-au desfasurat in mod legal si corect, pe baza de contracte, facturi si prin transferuri bancare directe pentru titei si pentru servicii adiacente legate de aceste importuri, precum agenti pentru logistica, asigurari, transport pe vas etc.
Celelalte societati romanesti listate in raport sunt Bulf Oil si Hash Ro Shipping Oil SRL, care au cumparat titei irakian, precum si alte companii care au livrat echipamente si au prestat servicii in domeniul petrolier, ca Upetrom 1 Mai Ploiesti, UPET Targoviste, PCC Sterom Campina. Autoritatile romane, inclusiv Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au anuntat ieri ca verifica anumite fapte ce ar putea fi de natura penala, comise in Romania, in legatura cu incalcari ale restrictiilor impuse Irakului de Organizatia Natiunilor Unite.
Potrivit ministrului de externe, Razvan Ungureanu, din analizele efectuate pana acum, in raportul final, in forma oficiala transmisa secretarului general si membrilor Consiliului de Securitate al ONU, raportul nu face referire la firme si nume romanesti, cu exceptia companiei Bulf Drilling and Oil Servicii, care avea filiale in Irak si Romania. Referindu-se la compania Bulf Drilling and Oil Servicii, Ungureanu a spus ca numele acesteia apare in raportul Volcker la paginile 434 si 436, in legatura cu o tranzactie desfasurata prin intermediul companiei americane Texaco. Totodata, ministrul afacerilor externe a mentionat ca da aceste explicatii si pentru ca nu poate lasa sa planeze indoieli nejustificate asupra Romaniei, in conditiile in care Uniunea Europeana este foarte atenta si interesata de subiectul combaterii coruptiei la Bucuresti, dar a adaugat ca va discuta cu secretarul general ONU, Kofi Annan, despre raport si despre eventuala continuare a investigatiilor. Conform ministrului, concluzia de netagaduit a raportului este ca "ONU se face vinovata pentru lipsa de transparenta a programului".
Patriciu ameninta ca-i da in judecata pe cei care incrimineaza Rompetrol
Patriciu a mai declarat ieri ca raportul nu mentioneaza ca Rompetrol ar fi fost notificata de catre comisia Volcker, cea care a intocmit documentul, si nu ar fi raspuns, asa cum au afirmat unele publicatii din tara. Mai mult, pentru ca in raport se mentioneaza ca firma a importat patru milioane de barili de titei, si nu doua, va adresa o solicitare comisiei pentru clarificarea acestei chestiuni.
Totodata, Patriciu a amenintat ca va da in judecata orice persoana publica, institutii de stat sau private, printre care si cele din mass-media, si "serviciile" care vor da interpretari tendentioase acestui raport, in referirile la Rompetrol. El a mai spus ca va face publice orice documente legate de acest subiect, pentru a dovedi adevarul informatiilor prezentante, si ca aceleasi date si lista pe care se regaseste in prezent Rompetrol au mai aparut anul trecut intr-un raport al CIA, fara sa existe acuzatii incriminatoare la adresa companiei.
Seres vrea sa sesizeze Parchetul pentru demararea unei anchete
Raportul mai arata ca, in domeniul afacerilor cu bunuri umanitare pe care Irakul avea dreptul sa le cumpere, din cele 2.253 de companii care au platit mita - 10% din valoarea fiecarei afaceri - cateva sunt firme romanesti.
Potrivit unei anexe a raportului ONU referitor la platile ilegale efectuate de circa 2.000 de firme internationale catre fostul regim irakian, in cadrul programului ONU "Petrol contra hrana", Upetrom a incheiat contracte de 19,7 milioane de dolari, sumele incasate fiind de 18,9 milioane de dolari. Livrarile au vizat echipamente petroliere cum ar fi instalatii de foraj, capete de sonda, pompe de noroi, accesorii si piese de schimb. Pe langa Upetrom mai sunt mentionate alte 11 firme romanesti. Firma UPET a primit 3,5 milioane de dolari, in baza unui contract cu valoare initiala de 2,9 milioane de dolari pentru livrarea de echipamente pentru activitatea de productie petroliera.
O alta firma romaneasca mentionata in contract este Romtek Special Industries, care a primit 4,5 milioane de dolari dintr-un contract de 3,9 milioane de dolari pentru livrarea de conducte si materiale de intretinere si reparatii pentru acestea. Alte contracte au fost incheiate de Petrotub Roman - 2,8 milioane de dolari si PCC Sterom - 1,11 milioane de dolari, Black Sea Technochim - 170.000 de dolari, Electronum - 1,5 milioane de dolari, General Turbo - 665.000 de dolari, Sancamex - 3,3 milioane de dolari.
Ministrul economiei si comertului, Codrut Seres, a declarat ca Petrotub, Upet si Upetrom, cele trei companii care, conform raportului, ar fi facut tranzactii ilegale cu regimul Hussein, sunt privatizate de multa vreme. "In mod normal, intr-un astfel de caz, Parchetul ar trebui sa fie cel care sa investigheze, sa se autosesizeze eventual sau sa fie sesizat de una dintre institutiile statului. Daca este nevoie, Ministerul Economiei si Comertului poate sa faca o astfel de sesizare", a spus Seres.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
