Directiva Bolkestein, un proiect care poate suferi numeroase amendamente, privind libertatea furnizarii unor servicii temporare, nu afecteaza in nici un fel salarizarea muncitorilor pe teritoriul Uniunii si nici aplicarea contractelor colective din tarile unde este prestata activitatea respectiva, sustine Seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. Prin urmare, „Romania are trebui sa se bucure ca apare o astfel de directiva, nu sa se teama de efectele ei“, afirma Delegatia Comisiei Europene.

„Nu inteleg de ce lupta sindicatele din Romania impotriva acestei directive, din moment ce legislatia muncii din statul membru unde se desfasoara activitatea nu se schimba, si nici principiul salariului minim din statul membru unde se desfasoara activitatea temporara“, spune Scheele. In cel mai rau caz, muncitorul roman care ar cadea sub incidenta viitoarei directive privind libertatea de funizare a serviciilor, in special temporare, pe teritoriul Uniunii, ar primi salariul minim din tara unde munceste efectiv.

Scheele spune ca directiva a fost inteleasa gresit: in statele membre ale Uniunii se aplica doar conditiile prevazute de legislatia muncii din statele respective, iar proiectul Bolkestein nu aduce nici un fel de schimbare legislatiei muncii. In consecinta, principiul conform caruia muncitorul roman din Franta sau Spania primeste cel putin salariul minim al acestor tari ramane neschimbat de directiva. „Nu se schimba in nici un fel conditiile de salarizare“, a intarit Scheele.

Sindicatele se tem de deteriorarea conditiilor de munca

Cu toate acestea, Federatia Generala a Sindicatelor „Familia“, sustinuta de Cartel Alfa si Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) au protestat, ieri, in fata sediului Delegatiei Comisiei Europene din Capitala. Multi din sindicalistii prezenti la protest nu stiau pentru ce anume protesteaza. Ramona Veleanu, vicepresedinte al FGS „Familia“, a explicat ca, de fapt, sindicatele se tem de faptul ca firmele straine care nu ar mai fi obligate, conform proiectului de directiva, sa tina documentele in limba romana, ar putea distorsiona serios piata constructiilor din Romania, aducand in tara muncitori platiti sub salariile din Romania. In mod asemanator, o firma din strainatate poate crea o firma in Romania inregistrata la o casuta postala, si poate lua muncitori romani la munca in strainatate, platindu-i sub suma minima salariala de acolo, spune un sindicalist.

Odata ce documentele firmei straine care opereaza in Romania nu mai sunt in mod obligatoriu prezentate in limba romana, si inspectia nationala va fi greu de efectuat, adauga FGS si ARACO.

De fapt, protestele sindicalistilor romani au la baza un protest al unor Federatii europene ale muncitorilor din constructii si industria lemnului (EFBW si ECIF, reprezentate in Romania de sindicatele sus-numite), care sustin ca proiectul Bolkestein ar aduce in statele membre ale Uniunii muncitori platiti mai prost.

Acestia ar actiona sub legislatia unei tari de convenienta din cadrul Uniunii, unde mana de lucru este mai ieftina („social dumping“), prin inregistrarea sediului social al firmei cu ajutorul unei casute postale din acea tara (numita „tara de origine“).

Sindicalistii spun ca in viitor, tari precum Turcia sau „cine stie ce alte tari“ pot fi membre ale Uniunii, si pot distorsiona prin crearea muncii „la negru“ piata romaneasca a constructiilor. Proiectul de directiva mai are mult, insa, pana la a fi adoptat, explica Scheele. Conform procedurilor, el trebuie sa treaca de cateva ori prin organismele europene, unde va suferi cu siguranta unele amendamente.

Pana la adoptarea sa finala mai poate trece cel putin inca un an, iar pana la implementarea lui de catre statele membre, inca doi-trei ani, dupa cum o arata cutuma adoptarii altor directive complexe, spune Scheele.

Ce anume doreste sa reglementeze Uniunea

Directiva Bolkesteian, sau a reglementarii Serviciilor, priveste numai domeniile slab reglementate pana in prezent. Nu intra sub incidenta ei, de pilda, sectorul bancar sau cel al asigurarilor sau al serviciilor financiare. Prin intermediul ei se stimuleaza deplasarea muncitorilor pe teritoriul Uniunii, prin urmare, creste competitia si poate diminua preturile unor servicii, singurele afectate fiind sectorele unde se percep tarife excesive.

Directiva isi doreste sa stimuleze reducerea costurilor de operare si a procedurilor birocratice in cazul in care firmele presteaza activitati temporare pe terioriul altor state. Sub incidenta Directivei intra serviciile de afaceri, consultanta, certificarea si atestarea, logistica, publicitatea, recrutarea de personal, constructii, turismsau comert cu amanuntul. Principiul aplicarii legii tarii de origine, care a provocat numeroase dezbateri si proteste, priveste doar regulile adiministrative privind inregistrarea firmelor.